Mihai Eminescu a predat statistica la clasa a V-a. Am mai încăput fără voie într-o belea greu de descurcat, scria poetul - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3142marţi 18 ian 2022

Mihai Eminescu a predat statistica la clasa a V-a. Am mai încăput fără voie într-o belea greu de descurcat, scria poetul

de DP Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 12:01
- a A+
Imagine
Mihai Eminescu a predat statistica la clasa a V-a. Mai exact, Eminescu s-a ocupat de elementele componente ale "statisticii social-economice, și de ramură, cât și de sistemul de indicatori și metodele statistice, de statistica demografică căreia i-a acordat o atenție deosebită, statistica agricolă, industrială, financiară, statistica comerțului exterior, balanța comercială etc.", scrie Institutul Național de Statistică într-un newsletter dedicat Zilei Culturii Naționale.


Eminescu nu se considera pe sine un statistician prin definiție, ci a avut mai degrabă preocupări economice și statistice pe care în baza experienței mai sus amintite și-a dorit să le aprofundeze și să le înțeleagă.

Fapt ce reiese și din scrisoarea către bunul său prieten, Al. Ghibici Răvneanu căruia îi scria următoarele: "...am mai încăput fără voie într-o belea greu de descurcat. Fiind vacante mai multe catedre la școala comercială, cerusem suplinirea istoriei. Dar catedra aceasta dându-se altuia, m-a însărcinat pe mine cu geografia și statistica, cu un program foarte încărcat, obiect care are inconvenientul că n-ai cărți în esență pentru studierea statisticii...iar el însuși consistă dintr-un dicționar de mii de nume proprii și de cifre statistice."

Din scrisoare se poate înțelege faptul că Eminescu și-a dorit să se documenteze cu privire la metodele de lucru ale statisticii, dar datele bibliografice erau greu de găsit: "cât despre onorata bibliotecă, e atât de încurcată și îngrămădită, încât ar trebui un an sau doi pentru a introduce orânduială în acest chaos ereditar."

Mergând pe ideea că cifrele nu mint, Eminescu apelează la indicatorii statisticii oficiale pentru a-și argumenta observațiile îndreptate înspre guvernarea vremii. Spre exemplu, Eminescu indică spre statistica importului și a exportului de grâne din anul 1879 publicate în "Monitorul oficial" de la acea vreme, atrăgând atenția guvernării de atunci că strict în baza cifrelor statistice "au ieșit din țară aproape 16 milioane mai mult decât au intrat". Concluzia nu era alta decât aceea că "balanța comercială" a României la acea dată era destul de îngrijorătoare.

Mai mult, Eminescu face o simplă comparație statistică între cifrele guvernului de atunci și a guvernului anterior. Concluzia era grăitoare de la sine: "Țara deci exportă pentru 71 991 267 lei mai puțin decât sub guvernul trecut, abstracție fâcând că rămâne și în deficit în privința balanței comerciale cu 16 milioane aproape. Cu toate acestea națiunea e înfloritoare, mare și glorioasă pentru... că patrioții sînt la guvern! Iată soarta țărilor ce se lasă amăgite prin fraze."

Concluzia amară a poetului național, era aceea că în dorința de a lăuda progresul economic, guvernarea folosea cifrele statistice în mod eronat: "falisificarea și explicarea strîmbă a statisticei nu schimbă cu nimic realitatea lucrurilor.



5073 de afisari



Tare!
gigelBalanel [utilizator], Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 12:25
+11/13
Se confirmă încă o dată faptul că Eminescu nu era poetul ală rupt de realitate, oniric până în pânzele albe, ci din contră, avea posibil mai multă înțelegere decât guvernanții vremii despre chestiunile aste macroeconomice...? Faptul că a scris și acele poezii absolut geniale, îi conferă și mai multă substanță față de mediocritățile care l-au băgat în spital și până la urmă în pământ.
Atât de actual
ploiesteanu [utilizator], Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 12:28
+11/13
și cu vorbe meșteșugite sugestive, o adevărată bucurie să-l citești pe Eminescu și azi!
inca 7 comentarii comenteaza