De ce preferă românii să-și țină banii la saltea sau în depozite bancare, deși există alternative mai profitabile? Câteva variante de răspuns - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3296marţi 18 ian 2022

De ce preferă românii să-și țină banii la saltea sau în depozite bancare, deși există alternative mai profitabile? Câteva variante de răspuns

de DP Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 8:23
- a A+
Imagine
​De ce ți-ai depune banii pe care îi ai în plus la bancă, de unde scoți mai puțini bani decât depui din cauza inflației, în loc să cauți alternative mai puțin perdante? La mijloc e și profilul cultural al românilor, orientat mai degrabă spre consum, nu spre economisire. E drept, trebuie să recunoaștem că trăim vremuri în care doar investitorii sofisticați mai reușesc să aibă randamente real pozitive", spune Radu Crăciun. Cât despre economisirea la români, e o vorbă: dă-i românului 100 de euro în plus la salariu, că el mai împrumută încă 900 de euro și își cumpără ultimul model de smartphone..


"Pe de o parte, exista un istoric al unor institutii financiare insuficient reglementate in care multi romani au pierdut bani. Acele faimoase cazuri precum FNI sau Caritas exista si astazi in memoria colectiva. Avand in vedere experientele anterioare, e greu de spus daca aversiunea la risc este in ADN-ul romanilor sau e o consecinta a “traumelor" trecute, dar experienta mea imi arata ca, in general, populatia prefera sa sacrifice randamentul investitional in favoarea sigurantei. La acest context se adauga, desigur si lipsa unei educatii financiare temeinice facute in perioada liceului, care ii face pe conationali sa ia decizii financiare sub-optime. In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca traim vremuri in care doar investitorii sofisticati mai reusesc sa aiba randamente real pozitive. Si acest fenomen nu cunoaste granite", a explicat pentru HotNews Radu Crăciun.

Economisirea a continuat în 2021, dar într-un ritm mai redus comparativ cu 2020. Depozitele populației au crescut cu 3,2% în perioada martie-septembrie 2021, comparativ cu 5,7% în anul anterior. Perspectivele economice marcate de un grad ridicat de incertitudine în condițiile prelungirii crizei medicale au accentuat motivele precauționare ale comportamentului de economisire, populația preferând depozitele la vedere în detrimentrul celor la termen. Astfel,
depozitele la vedere au urcat în structură la 60% în septembrie 2021, de la 53% în martie 2021, arată datele BNR.

Depozitul mediu al românilor era în noiembrie 2021 puțin peste 14.000 de lei, cei mai mulți bani fiind în depozite la vedere.

  • 1. În România există o polarizare foarte ridicată a averii. Un număr redus de persoane dețin enorm din ceea ce se economisește și foarte mulți dețin sume insignifiante puse pentru zile negre. Potrivit unui alt studiu, jumătate dintre români ar fi "scoși de pe șine" dacă le-ar apărea cheltuieli medicale neprevăzute. "Pare a fi exagerat de mult, dar gândiți-vă că pentru mulți români aceste cheltuieli înseamnă o deplasare într-o capitală de județ unde serviciile medicale sunt mai performante. Nu că în localitatea în care aceștia locuiesc nu ar fi performante, ci percepția subiectivă a localnicilor este că respectivele servicii nu sunt performante. Și atunci intervin, pe lângă cheltuielile medicale propriu-zise mai apar cele legate de transport, cazare șamd", explica la un eveniment bancar ținut înaintea pandemiei, sociologul Barbu Mateescu. Vârstnicii, locuitorii Olteniei și Munteniei (exclusiv București) sunt categoriile care menționează acest tip de cheltuială ca dezechilibrându-le bugetul într-o măsură mai mare decât restul populației. Urmează apoi invitațiile la nuntă: 17% dintre români spun că asemenea invitații le dezechilibrează bugetul. Pentru cei doi români din 10, cheltuielile provocate de o invitație la o nuntă reprezintă o dificultate în planul bugetului personal sau familial. Afectați sunt în special persoanele cu vârsta peste 50 de ani, locuitorii Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei. Apariția unui copil: 9,5%, a treia problemă invocată pentru dezechilibrarea bugetului unei familii (un român din 10 o menționează). Grupurile afectate în mod special sunt tinerii (22% din cei cu vârsta între 25 și 34 de ani) precum și locuitorii Moldovei (15% din ei).
  • 2. Un român din trei (ne referim la absolvenții cel puțin ai unui liceu) preferă să se informeze de la prieteni sau Facebook despre cum e cu investițiile . Și dacă, din acest segment demografic, 35% decide să nu se informeze despre produsele de investire, s-ar putea să avem o problemă. Mai ales că ne aflăm într-o perioadă de schimbări structurale de comportament socio-economic, schimbări dictate de vremurile pandemice în care trăim. Avem un procent foarte mare de români care aleg să depindă de informația obținută la mâna a doua- de la rude, prieteni, de pe Facebook, aproape că nu mai contează. Ar trebui să fie mult mai mulți cei care se informează în mod direct, din surse specializate. Foarte mulți preferă însă să li se spună ce să facă și așteaptă să le spună alții cum ar fi mai bine să facă...
  • 3. Miturile . Unul dintre ele spune că, dacă îți pui banii în fonduri de investitii deschise de pildă, banii ramân blocați foarte mult timp acolo și nu ai acces la ei. În realitate, în 48 de ore de la momentul în care îți ceri răscumpărarea îți primești banii înapoi. Fără comision de retragere, ca să adaug un amănunt. In fondurile deschise de investitii ai acces tot timpul la banii tăi si poti intra cu o suma pe care si-o poate permite oricine. Mai e și mitul că e nevoie de foarte mulți bani ca să investești în fonduri de investiții. O treime din oamenii României educate consideră că nu au destui bani. Unii spuneau că știu ei că ar fi nevoie de minim 1.000 de euro, alții că e nevoie de 100.000 de euro. Iar realitatea e că, dacă ai 100 de lei, poți cumpăra un titlu de participare intr-un fond deschis (mutual). Iar 100 de lei nu e o sumă pe care să nu ți-o permiți, indiferent de varsta.
  • 4. Familia. Tinerii au o aversiune la risc mai ridicată din punct de vedere financiar, dar bazată pe ignoranță. În școală nu li se transmit aceste informații așa încât comportamentul familial este cel care îi motivează să ia o decizie. Dacă părinții au pensii private, copiii sunt mai înclinati să își facă și ei. Dacă părinții sunt în zona de economisire clasică- depozite bancare etc, așa se vor comporta și ei. Iar sistemul actual de invatamant nu le livrează informații pe un subiect ca acesta, unul esential in viata oricarui adult, fie că e tanar sau matur.
  • 5. Siguranța e mai importantă decât o eventuală profitabilitate îmbunătățită . Știți celebrul test despre care a scris Kahneman în "Gândire rapidă, gândire lentă". Mai bine o prajiturică gratuită oferită pe loc decât două oferite ca să mai aștept o zi. Pentru cei până în 30 de ani neîncrederea în fondurile de investiții e mai mare decât în alte grupe de vârstă. La fel ca la românii de 50-55 de ani, care spun că nu sunt interesați de produse care implică riscul, deși le-ar putea aduce un randament mai bun.




51871 de afisari



ANAF.. ;)
pehash [utilizator], Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 9:59
+22/22
Cred ca motivul zero este ANAF. Constient sau inconstient, romanul baga la saltea banul pentru ca nu vrea sa stie "stapanirea" cati are si de unde..
comisioane
gpavel [utilizator], Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 9:03
+20/24
sunt si comisioane bancare la scoaterea banilor lichizi,iar birocratia te omoara,trebuie sa declari anula la fisc,inclusiv daca ai doar pierderi(si pentu cativa lei trebuie declaratie pe formulare imense,ce cuprind tot felul de situatii,deci nu sunt tintite doar pentru micul investitor de fond)
inca 26 de comentarii comenteaza