Cele mai frecvente fapte pentru care Direcția antifraudă a Fiscului a aplicat sancțiuni contravenționale în primul semestru - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3142marţi 18 ian 2022

Cele mai frecvente fapte pentru care Direcția antifraudă a Fiscului a aplicat sancțiuni contravenționale în primul semestru

de F.B. Marţi, 30 noiembrie 2021, 10:33
- a A+
Imagine
De la nedotarea cu case de marcat electronice, până la efectuarea de comerț cu autovehicule, Direcția Antifraudă din ANAF a aplicat sancțiuni în primul semestru din acest an. Instituția a realizat un document în care prezintă principalele deficiențe constatate la contribuabili în urma acțiunilor de control.


Document principalele deficiente constatate de ANAF - click pentru a dechide

Tipologia faptelor pentru care au fost aplicate sancțiuni contravenționale


• nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale;

• neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale potrivit reglementărilor legale, respectiv neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate;

• neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse/extrase din unitățile de vânzare;

• nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea si arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;

• încasări/plăți fragmentate în numerar de la/către beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei;

• achiziționarea produselor accizabile de la persoane care desfășoară activități de distribuție și comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat fără a deține atestat de comercializare emis de autoritatea competentă;

• deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;

• efectuarea de fapte de comerţ cu autovehicule, obținându-se venituri din activităţi independente ce sunt supuse impozitului pe venit, fără a se autoriza, înregistra, declara si plăti obligaţiile fiscale.


Cazuri în care contribuabilii au evidentiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la bază operatiuni reale ori au evidentiat alte operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale:

• înregistrarea de achiziții/livrări fictive succesive de bunuri şi/sau servicii, în care sunt interpuse mai multe societăți pe diferite paliere, pe baza unor scheme financiare (de cele mai multe ori extrem de complexe) concepute si puse în aplicare cu scopul de a sustrage sume importante de la plata către bugetul general consolidat al statului şi/sau a crea avantaje fiscale unor contribuabili, fără ca aceste prejudicii să mai poată fi recuperate în integralitatea lor şi fără ca beneficiarii reali ai acestor sume/avantaje să poată fi identificați și să răspundă pentru faptele comise;

• înregistrarea de livrări intracomunitare fictive, scutite de TVA, cu scopul de a justifica ieşirea din gestiune a mărfurilor; în fapt, mărfurile au fost comercializate pe teritoriul national fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate/declarate şi fără a se colecta TVA pentru aceste tranzacţii;

• înregistrarea în mod direct, fără interpunerea altor societăți, a unor documente care figurau emise de entități cu un comportament fiscal inadecvat.

Cazuri în care contribuabilii nu au evidentiat, în tot sau în parte, în actele contabile ori în alte documente legale, operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate, în scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale:


• persoane fizice care au realizat de-a lungul mai multor ani (perioade fiscale) activități comerciale, respectiv livrări prin intermediul unor site-uri si societăți care prestează servicii de curierat, fără a-şi îndeplini obligațiile declarative;

• înregistrarea de livrări fictive (facturi emise) către societăți care nu recunosc achiziţia ori emiterea de bonuri fiscale pentru livrări nereale, aceste operațiuni fictive fiind efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate; în fapt bunurile au fost comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate a fost disimulată;

• comercializarea mărfurilor fără întocmirea de documente, în timpul controalelor fiind identificată lipsa din gestiune a unor mărfuri dar şi sume de bani a căror existenţă nu poate fi justificată cu documente şi/sau creditarea societății de către persoane (de regulă asociaţi) care nu au surse de venit corespondente;

• emiterea, de către societăţi înregistrate în scopuri de TVA, de facturi în baza cărora alte societăți (aparent clienți) își deduc TVA, fără ca emitentul să îşi îndeplinească obligațiile declarative si/sau de plată.



1070 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza