Balerina Carla Fracci a murit la vârsta de 84 ani / Ministrul italian al culturii: "Cea mai mare. Divină şi eternă. Plină de dragoste pentru dans" - Hotnews Mobile
1 € 1 USD miercuri 16 iun 2021

Balerina Carla Fracci a murit la vârsta de 84 ani / Ministrul italian al culturii: "Cea mai mare. Divină şi eternă. Plină de dragoste pentru dans"

de G.S. Joi, 27 mai 2021, 15:11
- a A+
Imagine
Carla Fracci, cea mai cunoscută stea a dansului italian, a murit la vârsta de 84 de ani, joi, la Milano unde şi-a realizat cea mai mare parte a carierei, la prestigiosul Teatru Scala, a anunţat instituţia milaneză, potrivit News.ro.


Într-un comunicat, "Teatrul Scala anunţă cu emoţie vestea dispariţiei Carlei Fracci, astăzi, în casa ei din Milano. Teatrul, oraşul şi dansul pierd o figură istorică, legendară, care a lăsat o amprentă foarte adâncă în identitatea noastră şi a adus o contribuţie fundamentală la prestigiul culturii italiene în lume".

Rolul ei predilect a fost Giselle, personaj pe care l-a interpretat cu un lirism puţin comun:



"Cea mai mare. Divină şi eternă. Plină de dragoste pentru dans, de noi proiecte, de idei pentru toată viaţa, cu entuziasmul unei tinere la 20 de ani. Italia îi este recunoscătoare pentru totdeauna imensei Carla Fracci", a reacţionat pe Twitter ministrul Culturii Dario Franceschini, aducându-i omagiu celei care a dansat alături de cei mai mari balerini ai secolului ei, de la Rudolf Nureev la Mikhail Baryşnikov, scrie Le Figaro.

Cunoscută în ţara sa ca "La Fracci", această femeie elegantă brunetă, întotdeauna îmbrăcată în alb, care a interpretat mai mult de 200 de personaje de-a lungul carierei, a fost numită prim-balerină a celebrei instituţii milaneze în 1958.

În 1946, la vârsta de 9 ani, a fost admisă la şcoala de balet de la Scala, unde a studiat dansul în special cu Vera Volkova, ceea ce i-a permis să beneficieze de o dublă tradiţie clasică, cea de la Milano şi cea de la Sankt Petersburg.

La sfârşitul formării ei în 1954, a fost angajată în trupa de la Scala. Dar a decis să părăsească compania în 1963, pentru că s-a considerat prost plătită.

Cu ajutorul soţului ei, regizorul Beppe Menegatti, devine independentă. Apreciată de coregrafi precum John Cranko sau Roland Petit, ea s-a distins prin interpretările foarte personale. A participat şi la creaţii originale, de exemplu la cele realizate de Mario Pistoni în 1966 sau ale lui Roland Petit în 1996, sau la reconstituiri ale baletelor Isadorei Duncan de Millicent Hodson, în 1990.

În anii 1970, la Festivalul de la Verona a avut un succes imens. Ea a condus şi compania de Balet din Verona din 1995 până în 1997, apoi Baletul Operei din Roma în 2002. În 2004, a fost numită Ambasadoare a Bunăvoinţei la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).


1467 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza