În plus, nimeni nu știe clar câte astfel de teste se vând în farmacii: "Mai mult, nu avem nici măcar o situație clară a numărului de teste care se vând în farmacii. Dacă am avea o situație clară a numărului de teste vândute, am avea și o idee despre câte teste se aplică și câte teste sunt pierdute."
Profesorul Răzvan Cherecheș
Pe de altă parte, dincolo de testele care sunt în farmacii și care fac să dispară cazuri, se vede o foarte ușoară scădere a numărului de cazuri internate pe secțiile de Terapie Intensivă, adaugă Răzvan Cherecheș. "Secțiile de Terapie Intensivă au o inerție foarte mare, pentru că o persoană infectată cu COVID-19 internată pe secția de Terapie Intensivă, cu simptome severe, stă acolo internată săptămâni întregi. Ceea ce înseamnă că scăderea de acum reflectă, mai degrabă, măsurile luate acum câteva săptămâni. Nu reflectă situația de acum. Este o inerție mai mare chiar decât la rata de incidență, care are inerție de 14 zile."
Iar pentru scăderea aceasta din secțiile de Terapie Intensivă "nu am nicio explicație", mărturisește Răzvan Cherecheș. "Am vorbit și cu alți colegi epidemiologi și nu înțelegem exact. Eu, sincer, am anticipat că după sărbătorile de iarnă vom avea o creștere a numărului de cazuri, pentru că oamenii au fost relaxați, mai mult sau mai puțin s-au respectat regulile. Cu toate acestea, nu am avut creșterea anticipată. Nu am o explicație pentru acest lucru."
Cauzele "optimiste" ale scăderii numărului de îmbolnăviri
Pe lângă testele rapide care rămân deocamdată o enigmă, avem și "cauze optimiste" ale scăderii numărului de cazuri, spune medicul epidemiolog Doina Azoicăi: "Cauzele optimiste - și eu cred în aceste cauze optimiste - ar putea fi rezultatul campaniei de vaccinare - peste 800 de mii de vaccinări făcute până acum, ceea ce, sigur, influențează și reduce din numărul persoanelor care ar putea să fie la risc de a se infecta. În țara noastră, campania de vaccinare are un impact bun asupra acestei evoluții epidemiologice spun eu favorabile, pentru că, chiar și dacă apar cazuri la persoane vaccinate de curând (care nu au apucat să dezvolte suficienți anticorpi - n.red.), ele nu mai sunt de o gravitate mare sau care să necesite spitalizarea."
Doina Azoicăi afirmă că "la nivelul întregii Europe s-a înregistrat în ultima perioadă o scădere a numărului de cazuri, dar acest lucru trebuie interpretat și în contextul factorilor despre care vorbeam mai devreme - fie legați de testare, fie legați de acoperirea vaccinală, care începe să crească în toată Europa odată cu începerea campaniilor de vaccinare".
Nu se mai pune problema unui nou lockdown, chiar dacă "nu avem certitudini față de acest virus"
Noile tulpini, precum cele din Marea Britanie și din Africa de Sud vor aduce o creștere a numărului de cazuri, însă cel de-al treilea val nu va fi de intensitatea celui de-al doilea, când țara noastră depășea și pragul de 10.000 de noi cazuri pe zi, spune medicul epidemiolog Doina Azoicăi: "dat fiind faptul că pentru tulpinile din Marea Britanie, vaccinarea este eficientă pentru prevenirea infectării, ne așteptăm să vină un al treilea val, dar nu de intensitatea celui de-al doilea val. La noi vârfurile au fost în perioada aprilie-mai (primul val) și în lunile de toamnă, până în decembrie-ianuarie (al doilea val)."
În plus, nu se mai pune problema că vom ajunge într-o nouă situație de lockdown, subliniază președintele Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătății: "Chiar dacă circulația tulpinii din Marea Britanie se va intensifica și la noi, ca și în alte țări, totuși numărul de persoane vaccinate va conta foarte mult pentru amplitudinea acestui nou val."
Totuși, ține să sublinieze Doina Azoicăi, "totul este o probabilitate, nu putem face un pronostic exact la momentul de față. Nu avem certitudini față de acest virus, care s-a dovedit imprevizibil. Singura certitudine este legată de recomandările vizavi de ce trebuie să facem pentru a evita creșteri mari ale numărului de infectări."
"Se vorbește că al treilea val va veni în această primăvară, ceea ce este o probabilitate. S-a constatat deja că circulația acestui virus nu are un caracter sezonier. Nu putem să legăm de o anumită situație naturală. Și atunci, contează foarte mult, în apariția sau intensitatea unui nou val, să asigurăm o acoperire vaccinală cât mai bună și țintită pentru tulpinile circulante, plus măsurile de protecție non-farmacologice care trebuie menținute și respectate în continuare, inclusiv de către cei care sunt deja vaccinați."
Un alt barometru bun este situația la 2-3 săptămâni după începerea școlilor, mai spune medicul epidemiolog Doina Azoicăi, adăugând că după orice măsură de relaxare, ne așteptăm la creșterea numărului de cazuri: "În momentul de față suntem la limita de două săptămâni și încă așteptăm, în aceste zile, să vedem dacă reintrarea copiilor în colectivitate a avut efect - dacă s-a infectat un număr mare de copii sau dacă au transmis adulților din familie. Cred că undeva săptămâna viitoare vom putea avea o estimare mai exactă, întotdeauna trebuie să avem o marjă."
Eu am acum o viziune optimistă, am văzut că și în Marea Britanie, unde a crescut mult rata de vaccinare, după ce această țară a fost afectată semnificativ în valul doi, acum începe să aibă scăderi și să previzioneze măsuri de relaxare treptată, pentru că nu se pot lua toate dintr-odată.
Când vine al treilea val? O nouă creștere a numărului de cazuri, așteptată la mijlocul lunii martie - începutul lunii aprilie
Proiecțiile din țările din vestul Europei estimează că undeva pe la mijlocul lunii martie, noua tulpină, cea din Marea Britanie, va deveni majoritară, inclusiv în România, spune Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică: "Și atunci ar urma, undeva pe la mijlocul lunii martie - începutul lunii aprilie să începem să avem o creștere a numărului de cazuri. Ideea este că tulpina nouă este semnificativ mai infecțioasă decât celelalte și, fiind mai competitivă, tinde să le înlocuiască. Cu cât densitatea populațională și numărul de oameni este mai mare, cu atât noua tulpină are un teren mai bun pentru a se multiplica."
Primele creșteri ale numărului de cazuri le vom vedea în zonele cu densitate populațională mare, estimează Răzvan Cherecheș: "Practic, Bucureștiul ar trebui să fie primul - și deja se vede o ușoară creștere a numărului de cazuri în București. După aceea se va întâmpla și în celelalte orașe mari - exact orașele unde primarii strigă acum că ar trebui să se relaxeze măsurile: Cluj, Timișoara, Iași. Apoi, creșterea se va împrăștia mai departe."
O altă zonă unde teoretic s-ar putea vedea, dacă s-ar măsura, sunt "județele verzi", mai spune profesorul Răzvan Cherecheș: " <Județele verzi> sunt cele unde se testează foarte puțin, aproape deloc, și care, practic, în momentul de față sunt ca niște incubatoare unde se multiplică virusul liniștit."
Veștile bune din alte țări: Unde și de ce a scăzut numărul de îmbolnăviri
Veștile bune sunt că Marea Britanie, Portugalia, Irlanda, Israel sunt acum pe o scădere semnificativă a numărului de cazuri, spune profesorul Răzvan Cherecheș. Și Africa de Sud a reușit să scadă la valorile dinaintea apariției tulpinii mutante, iar toate aceste scăderi se datorează măsurilor de protecție și restricțiilor, explică specialistul în Sănătate publică.
"Vaccinarea încă nu face diferența. De exemplu, în Israel, creșterea numărului de cazuri, care s-a datorat noii tulpini, a fost în special în rândul tinerilor. Pentru că ei au prioritizat la vaccinare persoanele cu vârsta peste 65 de ani, creșterea numărului de cazuri nu s-a reflectat și în grupul persoanelor peste 65 de ani. Dimpotrivă, în rândul persoanelor peste 65 de ani s-a văzut o scădere a numărului de simptome severe, internări și decese", explică Răzvan Cherecheș.
El este de părere că "vaccinarea funcționează doar în grupurile în care se vaccinează în numere mari. Noi nu avem ritmul de vaccinare de la ei, nu avem cantitățile de vaccinuri pe care le-au avut ei, așadar, la noi vaccinarea nu constituie o unealtă de luptă contra pandemiei. La fel cum a fost situația și în Irlanda și în Portugalia, unde au reușit să controleze epidemia cu restricții, limitări de circulație pe diverse zone, în funcție de rata de transmitere în zona respectivă. Lockdown-ul nu s-a mai utilizat și nu cred că lockdown-ul constituie o soluție la care să mai apelăm nici noi, la nivel național. Dar respectarea restricțiilor a fost singura metodă care a reușit să limiteze transmiterea noii tulpini din Marea Britanie."
În Africa de Sud, spre exemplu, unde și acolo există o nouă tulpină, dar numărul de cazuri este în scădere, restricțiile au făcut diferența, spune profesorul Răzvan Cherecheș: "Iar tulpina de acolo nu este atât de infecțioasă precum cele din Marea Britanie. Problema cu tulpina din Africa de Sud este că modifică felul în care proteina țepușă se leagă de celulele corpului nostru, iar asta face ca vaccinurile pe care le avem să aibă eficacitate ușor mai redusă. Până în momentul de față nu avem însă studii care să ne arate că vaccinurile pe care le avem nu funcționează în cazul acestei tulpini.
Martinezu [utilizator], Vineri, 26 februarie 2021, 11:31
Folosesti ceva cuantic sau dai in bobi?