Ce facem cu timpul care ni s-a dat: O pledoarie pentru speranță și încredere - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,0118vineri 26 feb 2021
Articol susținut de PwC România

Ce facem cu timpul care ni s-a dat: O pledoarie pentru speranță și încredere

de Ionuț Simion Marţi, 23 februarie 2021, 10:33
- a A+
Imagine
Fiecare generație are de traversat o criză majoră care aduce schimbări radicale. Este o axiomă de la care nici generația noastră nu avea cum să se abată. Însă cele câteva decenii de relativă prosperitate și pace în Europa ne-au făcut să credem că perioadele de catastrofe naturale, războaie și alte dezastre fac parte din istorie. Este fără îndoială un timp tulbure și greu de îndurat pentru foarte mulți dintre noi, iar pentru economie este fără precedent pentru că această criză nu seamănă cu niciuna dintre cele recente, neavând rădăcinile în derapaje sau erori de natură financiar-economică.


Cu atât mai mult e justificată nevoia de a înțelege ce se întâmplă, dorința de a ne orienta mai bine în acest climat incert și de a avea repere. Astfel, nu e de mirare că toți ochii stau ațintiți pe cifre și cererea de previziuni crește exponențial. Oamenii vor să știe pentru că informațiile le dau un sentiment de siguranță. Deși volumul de informații colectate e tot mai mare, capacitatea de predicție e scăzută. Pare paradoxal, însă explicația este simplă. Este extrem de greu să faci previziuni cu grad mare de acuratețe despre un fenomen complet necunoscut, cum este criza COVID-19. Așa se explică și faptul că estimările făcute în primăvară despre parcursul economiei globale au fost mult mai sumbre decât rezultatele ulterioare.

De curând, Institutul Național de Statistică a anunțat că în 2020 contracția economică a fost de 3,9%, printre cele mai mici din UE, confirmând revenirea în V anticipată de ministrul de Finanțe de atunci, Florin Cîțu. Profesia îmi oferă privilegiul de a afla "din teren" cum se mișcă economia. Astfel într-un interviu din octombrie anul trecut, apreciam, bazându-mă pe evoluția companiilor cu care lucrez, că România nu a avut o cădere economică atât de abruptă pe cât se preconiza și că revenirea companiilor a fost vizibilă, pierderile fiind mult sub nivelul estimat. Puneam această evoluție și pe seama capacității mediului de afaceri de a se adapta rapid la noile condiții.

Datele recente dau motive de optimism moderat. Chiar dacă viitorul rămâne incert și mersul economiei depinde de evoluția pandemiei, a devenit clar că activitatea economică s-a reluat rapid și că recuperează mare parte din pierderi odată ce restricțiile încetează. Apariția vaccinurilor și vaccinarea accelerată a populației vor ajuta atât oamenii, cât și economia în ansamblu. Unele sectoare, cum sunt retail alimentar, farma sau telecomunicații nu resimt criza, cel puțin nu deocamdată, altele au "supraviețuit" și se păstrează pe linia de plutire, în timp ce toate afacerile legate de circulația persoanelor, evenimente, ospitalitate și turism sunt foarte greu încercate.

Totuși nu toate pagubele vor putea fi reparate, nu toate companiile vor renaște ca pasărea Phoenix și nici toate activitățile nu vor fi reluate la nivelurile de dinainte de criză. Adaptarea la noua normalitate a devenit cuvântul de ordine. Mulți au și vor avea nevoie de ajutor și un plan de redresare va fi necesar pentru a depăși dificultățile, așa cum se întâmplă, după orice criză fie ea economică sau de altă natură.

Un astfel de plan are nevoie de finanțare solidă. Așa cum știm, finanțele publice ale României au o capacitate limitată de a antrena o revenire rapidă, de a alimenta investiții de anvergură pe termen scurt. La fel ca toate guvernele lumii, cel al României a luat măsuri de sprijin pentru economie, facilitățile fiscale, amânările la plata taxelor sau bonificațiile fiind o gură de oxigen de moment, dar pe termen lung, este nevoie de un plan care să contribuie solid la creșterea economică.

Pentru realizarea unui astfel de plan sunt necesare sume consistente pe care bugetul național nu le poate oferi în totalitate. Situația bugetară s-a complicat din cauza pandemiei, după ce cumulase o serie de probleme în ultimii ani când reducerea de taxe s-a făcut în paralel cu majorări de cheltuieli. Pentru 2021, ținta de deficit bugetar este stabilită la 7,14% din PIB, conform proiectului de buget, în scădere față de anul trecut când deficitul a ajuns la 9,8% din PIB. Ajustarea va trebui să continue prin măsuri atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Deși Comisia Europeană anunțase în primăvara anului trecut declanșarea procedurii de deficit excesiv care implică luarea unor măsuri de corecție a deficitului, ulterior a dat derogări pe fondul pandemiei. Date fiind condițiile actuale, este de așteptat ca toleranța Comisiei să continue, dar dincolo de cerințele acesteia rămâne problema de fond, respectiv fragilitatea situației fiscal-bugetare care va necesita măsuri ferme pentru revenirea în ținta de deficit de cel mult 3% din PIB.

În același timp, vedem că situația economică este oricum mai bună decât părea în prima fază a crizei generate de COVID-19. Pentru 2021, guvernul se așteaptă la o creștere de 4,3% a PIB, iar FMI se arată chiar mai optimist mizând pe 4,6%, în vreme ce Comisia Europeană, BERD sau Banca Mondială prognozează 3,3%.

Recuperarea se produce, dar în mod cert trebuie susținută, iar costurile sunt mari.

Citește mai mult pe blogul PwC România

Articol semnat de Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România

Articol susținut de PwC România


2627 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza