Înregistrarea titlurilor executorii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,0972marţi 22 sep 2020
Dosare Juridice - Legea RNPM

Înregistrarea titlurilor executorii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară

de Alexandra Manciulea, Rebecca Marina Luni, 14 septembrie 2020, 10:36
- a A+
Imagine
​​Vineri, 11 septembrie 2020, a intrat in vigoare Legea nr. 196/2020 (“Legea 196/2020") pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (“Legea RNPM").


Legea 196/2020 aduce schimbări substanțiale Legii RNPM, care se refera printre altele, la organizarea și atribuțiile Autorității de Supraveghere a Registrului Național de Publicitate Mobiliară (“RNPM" ), la atribuțiile, organizarea și conflictul de interese în rândul operatorilor autorizați să realizeze înregistrări în RNPM, actualizarea taxelor colectate de stat din activitatea de publicitate mobiliară.

Noua lege cuprinde și anumite prevederi legate de rolul RNPM în privința titlurilor executorii, care ne-au atras atenția în mod deosebit și asupra cărora vom insista în cele de urmează.

Înscrierea titlurilor executorii în RNPM


Una dintre cele mai importante modificări aduse Legii RNPM se referă la inserarea unei noi condiții pentru punerea în executare a titlurilor executorii valabil încheiate, și anume, înregistrarea acestora în RNPM. Potrivit textului de lege proaspăt intrat în vigoare, forma modificată a art. 4 alin. (3) prevede că:

“Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru. "

Această nouă condiție privind executorialitatea titlurilor executorii are un potențial disruptiv mare în practică având în vedere lipsa corelării cu normele similare din codul de procedură civilă, precum și lista actelor normative potențial impactate de această prevedere. O interpretare restrictivă, ad literam, a textului mai sus menționat ar cere înregistrarea în RNPM a tuturor titlurilor executorii, indiferent dacă în cadrul legii speciale de reglementare a respectivului act, este sau nu prevăzută această obligație de publicitate și de executorialitate.

Lista titlurilor executorii potențial supuse unei astfel de înregistrări începând cu 11 septembrie 2020 este foarte lungă putând include: contractele de credit și de garanție personală, titlurile de credit precum biletele la ordin, cambia și cecul, contractele de leasing, contractele de închiriere, depozit și arendă, și nu în ultimul rând contractele de asistență juridică cărora legea specială le atribuie caracterul de titlu executoriu însă al căror conținut este esențialmente confidențial și incompatibil cu publicitatea oferită de RNPM.

Reglementarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât RNPM a fost gândit și a servit până în prezent ca un sistem de evidență a priorității ipotecilor mobiliare și de publicitate și nu ca un registru de evidență pentru titlurile executorii.

Contextul legislativ

Discuțiile privind titlurile executorii și înregistrarea acestora în RNPM nu sunt o noutate în spațiul juridic și în piața din România. Astfel, o privire asupra istoricului reglementărilor poate fi utilă pentru a înțelege cadrul mai larg al acestei discuții.

În anul 2017, art. 641 din codul de procedură civilă a fost modificat în sensul în care înscrisurile sub semnătură privată nu mai pot fi titluri executorii decât dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege . La momentul respectiv, această modificare a făcut obiectul unor îndelungi discuții în practică, concluzionate la nivelul practicienilor în materia dreptului dar și la nivelul majorității instanțelor, că această prevedere din codul de procedură civilă se referă la înscrisurile reprezentând titluri executorii pentru care legea de reglementare prevede în mod expres necesitatea înscrierii într-un registru public.

Ulterior, această interpretare a primit și o confirmare legislativă prin intrarea în vigoare a Legii RNPM în versiunea inițială, care prevedea la art. 4 alin. (3) faptul că titlurile executorii pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate îndeplinesc această condiție prin înscrierea în RNPM. Astfel, Legea RNPM a venit spre a clarifica că prevederile privind publicitatea titlurilor executorii se referă doar la acele acte cărora legea de reglementare le cere în mod expres înregistrarea, RNPM fiind doar registrul public adecvat unei asemenea forme de publicitate.

La începutul anului 2020, din dorința de reformare a anumitor aspecte privind organizarea și funcționarea RNPM, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care urma să modifice textul art. 4 alin. (3) din Legea RNPM într-o formulare mai puțin fericită care avea de asemenea capacitatea de a stârni numeroase discuții în practică: “Contractul de ipotecă mobiliară și înscrisurile sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate sunt titluri executorii sub condiția înscrierii în Registru."

Proiectul acesta de lege a fost supus controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională concluzionând că redactarea propusă textului nu respectă rigorile de constituționalitate, respectiv “este inexactă și induce o insecuritate juridică vădită tocmai prin contradicțiile pe care le naște cu reglementările codului civil și ale codului de procedură civilă". Curtea a reținut faptul că noua formulare legislativă atribuie caracterul de titlu executoriu oricărui înscris sub semnătură privată, ceea ce este în dezacord cu ordinea juridică și principiile constituționale.

Ulterior deciziei Curții Constituționale, Parlamentul a modificat conținutul art. 4 alin. (3) ajungând la forma actuală, intrată în vigoare pe 11 septembrie 2020.

Această modificare pare să nu aibă în vedere următorul argument al Curții Constituționale folosit în cadrul deciziei mai sus menționate: “legea criticată leagă caracterul executoriu al contractului de ipotecă mobiliară de publicitatea sa, or, forța executorie derivă din forța obligatorie a contractului, iar nu din opozabilitatea acestuia. Dacă s-ar fi dorit ca numai contractul de ipotecă valabil încheiat și față de care s-au realizat formalitățile de publicitate […] să reprezinte titlu executoriu, s-ar fi stabilit expres acest lucru în art. 2431 din Codul civil." Astfel, deși această critică de neconstituționalitate se referă la contractele de ipotecă mobiliară, considerăm ca ea este relevantă cu privire la toate titlurile executorii reglementate prin legi speciale, pentru care executorialitatea nu este legată de îndeplinirea vreunei condiții de opozabilitate. În susținerea acestei interpretări, Curtea Constituțională menționează și că “executorialitatea nu poate fi conferită decât prin legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată". Astfel, nu ar trebui ca o lege generala, așa cum este cazul Legii RNPM, să poată reglementa cu privire la executorialitatea actelor care fac obiectul unor alte legi speciale.

Astfel, deși legiuitorul a dorit rectificarea unei inconsecvențe legislative, formularea la care a ajuns este una nefericită, cu potențial de a genera o serie de dificultăți practice, astfel încât o rescriere a articolului relevant este indicată, în acord cu principiile enunțate mai sus.

Potențiale dificultăți practice


Dincolo de contextul în care a fost scris și aprobat noul text legislativ, în lipsa unor prevederi subsecvente de clarificare a acestuia, anticipăm posibila apariție a unor situații problematice în executarea silită a titlurilor executorii.

Unul dintre aspectele de urmărit în practică este legat de posibila aplicare în timp a acestui articol și dacă va fi considerat aplicabil actelor juridice în vigoare la 11 septembrie 2020 sau dacă se va aplica și titlurilor executorii care se află în acest moment în cursul procedurilor de executare silită. În plus, având în vedere discrepanțele dintre prevederile Legii RNPM și ale art. 641 din codul de procedură civilă, va fi important de urmărit în perioada următoare cărui text de lege vor alege instanțele să dea prioritate în dosarele de executare silită.

Din perspectivă practică ne punem întrebări și cu privire la modul în care aceste formalități de publicitate vor putea fi realizate în RNPM, având în vedere că la acest moment avizele de publicitate privesc fie publicitatea ipotecilor mobiliare, fie publicitatea anumitor aspecte juridice specifice, nelăsând loc pentru înregistrarea oricăror alte acte având caracter de titlu executoriu. În lipsa unei reglementări mai specifice de punere în aplicare, nu avem indicii nici cu privire la conținutul minim al unei astfel de înregistrări pentru ca ea să fie considerată suficientă pentru scopul prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea RNPM.

Față de efectul potențial extins de aplicare a noii prevederi din Legea RNPM, o modificare a acesteia nu este doar bine venită dar chiar necesară pentru a clarifica intenția avută în vedere de legiuitor si pentru a restrânge aplicabilitatea textului de lege. Însă până la acel moment înregistrarea în RNPM va putea fi avută în vedere în contextul executării silite de cei interesați și va putea fi realizată oricând până la deschiderea dosarului de executare silită.

Concluzionând, considerăm că această formulare nefericită din Legea RNPM va continua să facă obiectul dezbaterilor și interpretărilor în perioada următoare, iar diversitatea situațiilor practice și lipsa unor clarificări vor continua să ridice noi întrebări pentru instanțe și practicienii dreptului deopotrivă.

Articol semnat de Alexandra Manciulea (partner) și Rebecca Marina (associate)


1051 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza
Cookie Settings