VIDEO Primele interviuri pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT / Predoiu: Este o procedura transparentă, facem mai mult decât ne cere legea / Declarațiile candidaților - Hotnews Mobile
1 € 1 USD sâmbătă 06 iun 2020

VIDEO Primele interviuri pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT / Predoiu: Este o procedura transparentă, facem mai mult decât ne cere legea / Declarațiile candidaților

de MH Marţi, 14 ianuarie 2020, 8:57
- a A+
Imagine
Primii candidați pentru șefia marilor parchete - Parchetul General, DNA și DIICOT, care funcționează cu interimari - au susțin marți interviurile, într-o cursă în care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ar urma să anunțe propunerile sale în 21 ianuarie. Cătălin Predoiu a susținut, marți dimineață, că procedura de selecție este una transparentă și că ministerul face mai mult decât cere legea.





UPDATE 15,00 Laura Oprean, în prezent numărul doi în Parchetul General, susține interviul în fața Comisiei Ministerului Justiției. Acesta a fost ultimul interviu programat marți.
  • Voi pune accent pe eliminarea stocului de dosare vechi, în principal a dosarelor mai vechi de 5 ani
  • (întrebată despre restrângerea competențelor direcțiilor specializate, pentru concentrarea pe infracțiunile grave) În ce privește DNA, trebuie să se concentreze pe combaterea corupției la nivel înalt și ar fi bine să fie ridicat pragul de 10.000 de euro. DNA trebuie să se concentreze pe instrumentarea cauzelor de corupție la nivel înalt. În ce privește DIICOT, trebuie să se concentreze pe combaterea formelor grave de criminalitate organizată, are o competență prea stufoasă
  • (despre infracțiunile contra mediului și fondului forestier) Este deja creată o rețea națională de procurori specializați în infracțiunile de mediu. Este foarte importantă cooperarea cu celelalte autorități care au competențe. Rămâne o prioritate analiza practicii judiciare. Este important și transmiterea mesajului că acest domeniu este unul prioritar.
  • (despre modificarea legii 304 și delegarea pe funcții) Această fragmentare a competențelor poate crea probleme în utilizarea eficientă a resursei umane. Procurorul general are competențe în ce privește propunerile de modificare a statelor de funcții și personal și aici trebuie accentuat rolul procurorului general. Aceasta este principala atribuție a PG.
  • (despre SIIJ) Modul în care a configurată Secția nu o face o structură eficientă. Analiza datelor arată un volum foarte mare al cauzelor, 3000 de dosare la o schemă de 15 procurori, ocupată la jumătate. Regândirea modului de organizare și funcționare face și obiectul unei propuneri a Guvernului. Sunt două variante, fie se discută de desființare fie de modificarea competenței, care ar trebui să ducă la o competență partajată cu un alt parchet. Secția de urmărire penală are competență pe infracțiuni care implică membri ai guvernului, ai parlamentului, multe nu sunt infracțiuni cu trimitere în judecată. Rolul Secției de urmărire penală e de a da un exemplu în ce privește instrumentarea de cauze complexe. Rolul e în principal de coordonare. În ce privește preluarea cauzelor, am încurajat preluarea acelor cauze care se justifică, prin complexitate, pentru a pune în valoare competența procurorilor din această secție.

  • (Cătălin Predoiu o întreabă cum vede rolul unui procuror general - "un simbol al ministerului Public, al legalității în societate" - în a relansa o acțiune energică de combatere a corupției, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale, dar eficientă) PG trebuie să dea un mesaj ferm că procurorii își desfășoară activitatea cu profesionalism și cu respectarea celor mai înalte standarde. Este foarte importantă comunicarea publică. Bunele rezultate și prezentarea unor cauze relevante, finalizate cu succes, cu recuperarea prejudiciului, e cea mai bună carte de vizită. Recâștigarea încrederii în activitatea Ministerului Public ia timp, dar trebuie să fim foarte atenți și la feedbackul pe care îl primim din partea societății.
  • (despre "fermitatea" invocată de Laura Oprean în proiectul său) Face parte din motivarea negativă, dar e o componentă a controlului ierarhic. O componentă a controlului ierarhic e verificarea soluțiilor dispuse de procurori. De ce e importantă exercitarea cu fermitate? Trebuie dat un semnal în cadrul Ministerului Public, pe termen lung îmbunătățirea indicatorilor statistici se transformă într-o chestiune de prestigiu la întregul nivel al Ministerului și într-o motivare pozitivă
  • (Cum reacționați la critică? Vă demobilizează?) Sunt foarte atentă când primesc critici, discuția trebuie să fie pe argumente, analizez și chiar cer opinia colegilor. Dacă critica e întemeiată îmi modific comportamentul

UPDATE 13.30 Cel de al treilea candidat care susține interviul este Gabriela Scutea, procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov și secretar de stat în Ministerul Justiției în perioada adoptării Ordonanței 13.

Principalele declarații:
  • Sunt la a treia aplicație pentru acest post și motivația mea este actuală. Sunt un procuror cu 11 ani în funcții de execuție și 13 în funcții de conducere
  • Am experiență la toate nivelurile de parchet. În toată activitatea mea în funcții de conducere am învățat
  • Am obținut în activitatea mea rezultate. Se cifrează niște rezultate pentru Ministerul Public, munca de echipă a condus la acest rezultat
  • Cel mai bun rezultat al meu a fost de înalt reprezentant la Bruxelles
  • În proiectul meu de management am încercat să surprind idei care se referă la eficiență
  • Consider că în cadrul activității de șef al Ministerului Public este important să fie încurajate creativitatea și lucrul în echipă
  • Imaginea în exterior trebuie îmbunătățită, evenimentele cu care ne-am confruntat sunt unele de impact
  • Există colegi cu potențial ridicat și se creează un profil de îmbunătățire a calității actului de justiție
  • Încrederea cetățenilor în Ministerul Public e foarte importantă
  • Am prins un singur punct în proiectul meu managerial unde este nevoie de modificarea legii, respectiv legat de Poliția Judiciară. În rest, nu condiționeze mandatul mei managerial. Cred că prin OUG acest lucru este rezolvabil
  • În opinia mea, pentru Ministerul Public controlul trebuie să se exercite firesc și responsabil de către fiecare șef de parchet, astfel încât să existe garanția în actele întocmite de procurori
  • Am observat și lipsa de apetență a colegilor mei din teritoriu pentru funcții de conducere, cred că principala barieră au fost condițiile
  • Voi pune accent pe îmbunătățirea calității din partea procurorilor. Nu sunt adeptul actelor procedurale de peste 100 de pagini când nu e necesar
  • Întotdeauna ochii sunt pe noi și trebuie să fim conștienți de asta
  • Voi pune accent pe comunicarea între structurile din Parchetul General pentru că poate există o anumită inerție. Avem ce să livrăm din acestă instituție
  • Răspunsuri la întrebări:
  • Voi acționa prin intermediul conducătorilor de parchete, dar e important să înțeleagă că vor avea sprijinul meu. Trebuie să ne dăm seama ce activități trebuie să facem de la început. Se solicită termene foarte mari. În felul ăsta nu gestionăm realist dosarul
  • Am descoperit și un dosar cu potențial mare care a fost gestionat de un agent de Poliție, care nu a văzut mai mult de atît. Suntem procurori și trebuie să ne sesizăm din oficiu
  • Despre creșterea procentului de cauze nesoluționate: Creșterea o observăm. Nu pot să vă spun factorii, că nu am datele în față. Trebuie analizat și personalizat, văzut care sunt abaterile îngrijorătoare. Voi analiza dacă circumscripțiile au avut deficit mare de personal, dar atunci ce au făcut parchetele ierarhic superioare
  • Trebuie văzut câte dosare sunt foarte vechi, sunt mijloace multiple și nu intenționez să dau dispoziții generale pentru toată șara. mai întâi voi lucra cu parchetele vizate.
  • Despre relația cu presa: S-a discutat mult în decembrie pe sentința din dosarul Colectiv, cu accent că vai, vine la 4 ani de la tragedie. Din partea Parchetului General consideram necesară o reacție despre amploarea dosarului și despre programarea activității. Acolo nu a lucrat tot DNA-ul și în plus acest dosar a parcurs mai multe etape. Nu a ieșit Parchetul Tribunalului București nici să ne spună dacă e mulțumit de sentință
  • O altă situație a fost achitarea pe dosarul Țăndărei. Un șef de parchet, dacă e un eșec trebuie să și-l asume. Dacă e un eșec, atunci trebuia să ne asumăm. Acest dosar a creat un val nu numai în România, valul s-a creat în Marea Britanie.
  • Viziunea strict pe soluțiile tehnice pentru SIIJ: Cauzele DIICOT să se întoarcă la DIICOT, cauzele DNA să se întoarcă la DNA
  • Ce a determinat necesitatea scoaterii unor cauze din DNA țin și de modul în care se raportează un șef, nu poți să nu ști când ceva derapează
  • Există premise pentru ca efectiv să se facă o repunere în situația anterioară
  • Despre Secția specială:
    • Mă interesează aspectul că în cadrul Ministerului Public, din punct de vedere al organizării şi resurselor, avem o problemă oarecum controversată - aceea a constituirii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie în cursul anului 2018, operaţionalizarea sa, precum şi funcţionarea în baza dispoziţiilor tranzitorii, pentru că aţi observat că la ultima selecţie organizată de CSM s-a înscris un număr foarte, foarte redus de candidaţi.
    • Dacă nu greşesc, s-au înscris doi şi au fost scoase la concurs şapte posturi. Am luat cunoştinţă de memorandumul Guvernului în ceea ce priveşte intenţia de propunere a desfiinţării acestei structuri.
    • Personal, nu contează că sunt alături sau aş avea opinii împotriva acestei desfiinţării, însă, ca manager, trebuie să subliniez un lucru: până la eventuale măsuri legislative de încetarea a activităţii, funcţionarea SIIJ trebuie să asigure dreptul la acces la justiţie şi toate drepturile procedurale ale cetăţenilor.
    • Întrebată de membrii comisiei care crede că este motivul pentru care s-au înscris puţine persoane la concursul pentru funcţii de execuţie la Secția specială: E adevărat că acei procurori au foarte multe dosare, aşa s-a făcut competenţa, nu am ce să comentez, dar o posibilă cauză - şi care mă preocupă - este aceea că sunt pe o plajă extraordinar de largă de infracţiuni, de la abuzurile în serviciu pe care le reclamă justiţiabilii nemulţumiţi de activitate.
    • La SIIJ trebuie văzut care sunt dosarele venite de la DNA sau DIICOT, unde prin abstract se înţelege că e o gravitate mare a faptelor şi cât se lucrează în ele. Sunt conştientă de prevederea legală că procurorul ierarhic superior în sensul legii pentru SIIJ este doar procurorul şef al acestei secţii, dar ea este numai o secţie şi soluţia legislativă mie mi se pare oricum improprie, să dai unui şef de secţie competenţă să emită ordin pentru detaşarea unei persoane.
    • Întrebată de Predoiu ce soluție ar vedea dacă ar fi procuror general și ar fi consultată privind desființarea SIIJ: Există premise pentru ca efectiv să se facă o repunere în situația anterioară.

UPDATE Cel de al doilea procuror care susține interviul este Florin Daniel Cășuneanu.

Principalale declarații ale acestuia:
  • Am stabilit un scop al mandatului de procuror-şef, pe care l-am împărţit în patru direcţii de acţiune. Prima coordonată, cea mai importantă - eficientizarea activităţii Ministerului Public
  • A doua coordonată - întărirea rolului de îndrumare şi control al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A treia - îmbunătăţirea activităţilor de comunicare şi colaborare instituţională pe două planuri: comunicarea internă şi comunicarea cu factori externi
  • A patra, ca o consecinţă a primelor trei axe - consolidarea rolului şi imaginii procurorului, consolidarea rolului şi imaginii Ministerului Public
  • El a enumerat 11 "obiective operaţionale", între care eficientizarea activităţii, unificarea practicii judiciare, promovarea unor standarde de etică şi deontologie profesională, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, promovarea unei politici de resurse umane care să conducă la echilibrarea volumului de muncă şi dezvoltarea activităţilor de pregătire profesională
  • Am constatat existenţa unor aspecte care pot fi înlăturate sau îmbunătăţite. Principalele disfuncţionalităţi constatate în ceea ce priveşte faza de urmărire penală se referă la volumul tot mai mare de muncă, stocul de dosare existent la nivelul tuturor unităţilor de parchet, practica judiciară neunitară şi lipsa unei poliţii judiciare proprii
  • Îmi propun un stil de conducere deschis, mă consider un om social și vorbăreț
UPDATE Interviurile au început la ora 9.00. Primul care susține interviul în fața comisiei conduse de Cătălin Predoiu este procurorul militar Ionel Corbu, șef al Parchetului Militar.

Principalele declarații ale procurorului Corbu:
  • Voi avea în vedere transformarea procurorului într-un adevărat manager al urmăririi penale
  • Monitorizarea permanentă a cauzelor sub aspectul respectării drepturilor omului, prin actualizarea permanentă a situației dosarelor cu durată mai mare de 1 an
  • Un aspect de vădită sensibilitate vizează necesitatea unui raport dintre libertatea ca drept fundamental și măsurile privative de libertate
  • Optica Ministerului Public în privința măsurilor preventive trebuie să fie privită drept un instrument în situații excepționale
  • În eventualitatea numirii mele în funcţia pentru care astăzi candidez, îmi manifest deschiderea şi intenţia dezvoltării cooperării cu partenerii noştri strategici din SUA şi din Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte combaterea fenomenului infracţional, inclusiv combaterea infracţiunilor la regimul dreptului de proprietate intelectuală, dar şi în domeniul recuperării produselor infracţiunii şi a prejudiciilor create de acestea, inclusiv prin transferul de expertiză şi bune practici în domeniu, pentru o reacţie fermă împotriva celor care deturnează banii publici şi îi scot din ţară prin diverse tehnici fiscale şi juridice, inclusiv în jurisdicţiile offshore.
  • Voi încuraja cu toată energia manifestarea de către procurori a fermităţii în combaterea fenomenului infracţional şi voi fi receptiv şi voi susţine orice iniţiativă menită să aibă un impact pozitiv în ceea ce priveşte recâştigarea încrederii cetăţeanului în justiţie.
El a susținut, în fața comisiei de concurs, că rata achitărilor în dosarele pe care le-a finalizat prin rechizitoriu a fost "zero": "Fără falsă modestie pot spune că în această perioadă am căutat în mod constant modalităţile cele mai adecvate pentru autoperfecţionare şi desăvârşirea mea ca magistrat, împărtăşind atât din experienţa colegilor mai vechi, dar şi pe baza studiului individual, participând la numeroase forme de pregătire profesională descentralizată, inclusiv în domeniul managementului public, motivaţia mea având o puternică conotaţie intrinsecă. Acest fapt este dovedit de volumul cauzelor penale instrumentate atât în perioada cât am activat ca procuror de execuţie, dar şi în intervalul de timp în care am îndeplinit atribuţii manageriale, şi pot spune fără să greşesc că rata achitărilor în numeroasele dosare pe care le-am finalizat prin rechizitoriu a fost zero".
.......................

"Este o procedura transparentă. Facem mai mult decat ne cere legea. Am optat pentru acestă manieră de desfășurare a interviurilor pentru a da încredere că încercam să evaluam toate fațetele profesionalismului, cooptând în comisia de interviu mai multi specialiști care să vină cu întrebări în funcție de profesiile și de specificul lor, astfel încât să am o imagine cât mai completa a calității candidaților", a declarat Predoiu, marți dimineață.

El i-a felicitat pe toți cei care "și-au asumat responsabilitatea de a candida", spunând că este "un semn de interes față de profesie".

Predoiu a mai spus că principala calitate a candidaţilor la conducerea PÎCCJ, DNA şi DIICOT trebuie să fie capacitatea managerială.

"Ceea ce este important este adecvarea la funcţie, dincolo de stăpânirea legilor, a tehnicilor profesionale, e importantă capacitatea de a conduce un sistem, forţa, echilibrul, viziunea de ansamblu. Sunt lucruri pe care le vom lua în considerare", a declarat Predoiu.

Pentru funcția de procuror general și-au depus candidatura 8 procurori: Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu - Marian Drilea - Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache și Răzvan Horaţiu Radu.

Parchetul General funcționează fără procuror-șef plin din luna aprilie, când s-a încheiat mandatul lui Augustin Lazăr. Acesta s-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au decis atunci ca procurorul șef adjunct Bogdan Licu să preia funcția de procuror general interimar pentru o perioadă de cel mult două luni. De atunci, mandatul acestuia a fost prelungit.

Fostul ministru Tudorel Toader a declanșat o procedură de numire în funcția de procuror general, dar în aprilie i-a respins pe toți cei patru candidați - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Pentru funcția de procuror-șef al DNA și-au depus candidatura 5 candidați: Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru și Călin Nistor, actualul procuror-șef interimar.

Direcția Națională Anticorupție a rămas fără șef plin în 9 iulie 2018. Atunci, funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret de preşedintele Klaus Iohannis, după o decizie a Curţii Constituţionale.

Ministrul de atunci al Justiției Tudorel Toader, cel care a și propus revocarea Laurei Codruța Kovesi, a vrut să o numească la șefia DNA pe Adina Florea, ajunsă între timp la Secția de anchetare a magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a respins-o însă de trei ori pe Adina Florea, pe care fosta șefă a CSM Lia Savonea a încercat apoi de șapte ori să o numească la conducerea Secției speciale.

Interimatul la șefia DNA a fost asigurat pentru șase luni de către procurorul Anca Jurma, care în ianuarie 2019 a anunțat că nu mai vrea prelungirea mandatului. De atunci, Călin Nistor, procuror-şef adjunct în mandatul lui Kovesi, este interimar la conducerea DNA.

În mandatul său de ministru al Justiției, Tudorel Toader a organizat concurs și pentru șefia DNA, însă i-a respins pe toți cei 4 candidați: procurorii Marius Iacob, Cristian Lazăr, Elena Grecu şi Florentina Mirică, susţinând că programele de management ale acesotra "nu reflectă situaţia actuală cu care se confruntă DNA şi nici soluţiile necesare pentru rezolvarea problemelor".

Pentru conducerea DIICOT și-au depus candidatura 5 procurori: Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Mandatul la conducerile celor trei instituții este de 3 ani.

Calendarul interviurilor pentru conducerea celor trei mari parchete

Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
  • Ionel Corbu - 14 ianuarie, ora 9.00
  • Florin Daniel Cășuneanu - 14 ianuarie, ora 10.30
  • Gabriela Scutea - 14 ianuarie, ora 13.30
  • Laura Oprean - 14 ianuarie, ora 15.00
  • Pompiliu-Marian Drilea-Marga - 15 ianuarie, ora 9.00
  • Daniel Horodniceanu - 15 ianuarie, ora 10.30
  • Sorin Săndel Vasilache - 15 ianuarie, 15.00
  • Răzvan Horațiu Radu - 15 ianuarie, ora 15.00
Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție:
  • Mariana Alexandru - 16 ianuarie, ora 9.00
  • Crin-Nicu Bologa - 16 ianuarie, ora 10.30
  • Camelia Ene Grecu - 16 ianuarie, ora 13.30
  • Ionuț Botnaru - 16 ianuarie, ora 15.00
  • Călin Nistor - 16 ianuarie, ora 16.30
Procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism:
  • Teodor Niță - 17 ianuarie, ora 9.00
  • Ioana Bogdana Albani - 17 ianuarie, ora 10.30
  • Elena Giorgiana Hosu - 17 ianuarie, 13.30
  • Viorel Badea - 17 ianuarie, ora 15.00
  • Daniel Horodniceanu - 17 ianuarie, ora 16.30
Intervalul de timp alocat fiecărui candidat în vederea susținerii interviului se compune astfel: 30 de minute pentru susținerea proiectului și 60 de minute pentru întrebări și răspunsuri. Intervalul orar 12.00 - 13.30 este alocat pentru pauză.

Comisia din ministerul Justiției care îi audiază pe candidați este condusă de către ministrul Cătălin Predoiu.

Membrii Comisiei de interviu sunt:
  • procuror Remus Damian Budai (desemnat de Secția de procurori a CSM);
  • judecător Ioana Bogdan (desemnată de INM);
  • psiholog Marius Babici (desemnat de CSM);
  • prof. univ. dr. Răzvan Cătalin Dobrea (desemnat de rectorul ASE).
Din partea Ministerului Justiției fac parte din comisie:
  • Lidia Barac, secretar de stat
  • avocat Ștefan Ciurescu, consilier al ministrului Justiției
Candidații pentru șefia Parchetului General

Horațiu Radu

Din 12 iunie 2019, Horațiu Radu este delegat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de adjunct al procurorului General. În perioada 1 iulie 2018 - 11 iunie 2019 a fost procuror la Parchetul General.

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit în martie 2011 agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene, fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov. Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.

"Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (...) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună", spunea Liviu Dragnea, în mai 2018, la România TV.

La câteva zile după această declarație, Horațiu Radu a fost demis din funcție de Viorica Dăncilă.

Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept penal şi a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror, activând succesiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman (ca procuror stagiar), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Horatiu Radu a instrumentat cazul pedofilului Emanoil Paiscar, cel care, în 2005, a ademenit o fetiță de 11 ani, cu "ciocolată și șampon", după cum scria presa de atunci, pentru a o viola, ucide și tranșa cu un fierăstrău. Ulterior, ucigașul s-a sinucis.

Potrivit unei evaluări din 2004, Horațiu Radu a lucrat la 55 dosare de anchetă, dintre care 11 rechizitorii, 386 de dosare de supraveghere, dintre care rechizitorii 32, a trimis în judecată 46 de inculpați, dintre care 14 arestați preventiv și a susținut 86 de concluzii pe latura penală a cauzei. Nu a avut nicio soluție infirmată.

În calitate de agent CEDO, în perioada 2007- 2011 a gestionat formularea de apărări sau executarea hotărârilor CEDO, în aproximativ 2.000 de dosare. Dintre acestea, multe priveau reclamații privind posibila încălcare a drepturilor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către instanțele și parchetele din România.

În calitate avocat al Guvernului României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Comisia Europeană, în perioada 2011-2018, a reușit anularea mai multor acte europene defavorabile României. În 2017, România a reușit anularea unei decizii a Comisiei Europene care ne impunea plata a peste 100 milioane de euro cu titlu de corecții financiare. În 7 ani, România a suferit o singură condamnare la CJUE.

Laura Oprean

Procurorul Laura Oprean (45 de ani) este numărul doi în Parchetul General. În decembrie 2016, ea a fost numită prim-adjunct al procurorului care la acea vreme era Augustin Lazăr. Odată cu Oprean, a fost numit prim-adjunct și Bogdan Licu, actual procuror general interimar. Laura Oprean a lucrat la Parchetul Judecătoriei Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, Parchetul Tribunalului Cluj și Parchetul Curții de Apel Cluj.

Din anul 2006 a lucrat în DNA Cluj, în 2008 devenind șef al structurii. În anul 2009 a fost delegată procuror-șef adjunct al DNA, iar în 2012, când Daniel Morar a preluat conducerea interimară a Parchetului General, Laura Oprean a devenit procuror șef interimar al DNA.

În 2013, a revenit adjunct al DNA, conducerea fiind preluată de procurorul Călin Nistor. Ulterior, și-a încheiat activitatea la DNA, la cerere, revenind la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în calitate de procuror general al acestei structuri.

Gabriela Scutea

Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut, a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 - mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit.

Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu.

În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind Ordonanța 13, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.

În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției.

Ionel Corbu

Ionel Corbu, avansat recent la gradul de general, conduce Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și a instrumentat dosarul privind mitingul din 10 august 2018. El este cel care a dezvăluit că procurorul Bogdan Pîrlog nu l-a anunţat ierarhic că a fost la mitingul din 10 august 2018 şi că a deschis dosarul în care au fost puşi sub urmărire şefi ai Jandarmeriei. Corbu a susținut că Pîrlog l-a informat abia în 15 august despre prezența sa în piață. Ionel Corbu candidează şi pentru funcția de șef al Secţiei Parchetelor Militare.

Florin Cășuneanu

Florin Căşuneanu, procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, care în cursul acestui an şi-a dat în judecată instituţia pe care o conduce pentru a i se mări salariul de la 30.000 lei lunar la 33.500 lei pe lună. El candidează și pentru funcția de șef al Secţiei Parchetelor Militare.

Marian Drilea

Marian Drilea este procuror la DIICOT Brașov. El a fost implicat în scandalul stenogramelor din 2012 legat de dosarul "Motorina". La acea dată, Drilea era procuror DIICOT la Brașov, un apropiat al lui Victor Ponta, pe care acesta l-ar fi vrut pentru funcția de procuror-șef al DNA în locul lui Daniel Morar. Presa a relatat că Drilea s-a aflat în spatele stenogramelor cu președintele de atunci cu Traian Băsescu, Elena Udrea și Dorin Cocoș, stenograme care erau legate de dosarul Motorina. Ancheta îl viza pe șeful Fiscului, Sorin Blejnar, suspectat că favoriza grupări infracționale specializate în evaziune cu produse petroliere. Blejnar a fost condamnat în cele din urma la cinci ani închisoare cu executare în dosarul "Motorina", în decembrie 2016. Drilea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu în 1996 și-a susținut doctoratul la Chișinau. El a candidat pentru șefia Parchetului Gneral și în mandatul lui Tudorel Toader

Sorin Vasilache conduce Parchetul Curții de Apel Brașov.

Actualul procuror general interimar Bogdan Licu și-a depus dosarul de candidatură pentru conducerea Parchetului General, dar nu pentru funcția de procuror general, pe care o ocupă interimar din primăvara anului trecut, ci pentru postul de prim-adjunct al procurorului general. Bogdan Licu este acuzat de plagiat în teza de doctorat susținută la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. La începutul lunii decembrie, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a fost acuzat de un nou plagiat. Acesta ar fi "copiat mare parte dintr-un capitol pe care l-a scris într-o carte apărută în 2005", a scris Sorin Semeniuc, pe site-ul linx.crji.org. Este vorba de capitolul "Criminogeneza corupției" care conține, potrivit sursei citate, "fragmente sustrase din opt surse care nu sunt menționate nicăieri".

Candidații pentru șefia DIICOT

Ioana Albani

Ioana Albani este procuror din anul 2000 și a activat până în 2001 ăn cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1 și la Tribunalul București. A ajuns ulterior la Parchetul General unde, până în 2004, s-a ocupat de combaterea infracțiunilor informatice. În perioada 2004 - 2005, a ocupat funcția de șef al Serviciului de Combatere a Infracțiunilor Informatice în cadrul DIICOT, iar din noiembrie 2005 până în iunie 2006 a fost delegată procuror șef adjunct al DIICOT. Din 2006 a revenit la conducerea Serviciului, după care a fost delegată în 2016 în funcția de procuror șef adjunct al DIICOT (sursa - agenția Mediafax). În iunie 2008 a absolvit Colegiul Superior de Securitate Națională - Academia Națională de Informații iar în 2006 a urmat un curs de master în "Dreptul informațiilor și securității private Universitatea Ecologica București"

În 2018, Ambasada Statelor Unite la București scria, despre Ioana Albani, că "este unul dintre principalii inovatori în eforturile de anchetare a infraţciunilor cibernetice şi rămâne o promotoare dedicată a eforturilor transfrontaliere de combatere a criminalităţii organizate". "În mandatul său la DIICOT, doamna procuror şef Albani a condus ofiţeri ai instituţiilor de aplicare a legii şi procurori în destructurarea cu succes a unor cazuri de fraudă de proporţii prin internet şi infracţiuni cibernetice", potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a ambasadei. Atunci, Ioana Albani a primit din partea Ambasadei SUA Premiul "Femei Curajoase din întreaga lume".

A primit o decorație din partea FBI, pentru combaterea infracțiunilor informatice.

Viorel Badea

Procurorul Viorel Badea, director adjunct responsabil cu formarea continuă la Institutul NAțional al Magistraturii, a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 iar din 2004 procuror la Parchetul Tribunalului București.

În 2015, a devenit procuror șef adjunct la PTB. A instrumentat cazuri celebre precum cel al hackerului Guccifer și al fratelui lui Nicu Gheară.

Giorgiana Hosu

Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni.

Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției.

Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu.

Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul "Manhattan".

Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.

Daniel Horodniceanu

Daniel Horodniceanu s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut.

El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.

El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august - decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 - mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 - iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 - octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 - iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 - iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 - iunie 2012).

În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Candidații la șefia DNA

Călin Nistor

Călin Nistor a fost delegat în funcția de procuror-șef al DNA în februarie 2019, după ce Anca Jurma a anunţat, la începutul lunii ianuarie, că nu mai doreşte prelungirea mandatului de şef interimar. El a fost adjunct al procurorului șef al DNA din mai 2013.
În noiembrie 2019, Călin Nistor explica scăderea vizibilă a activității direcției prin faptul că s-a redus numărul sesizărilor, el susținând că în 9 luni DNA a primit doar 25 de sesizări.

"Am primit 25 de sesizări în 9 luni de zile, faţă de mult mai multe în anii trecuţi. Or, ca să deschid un dosar, trebuie să fiu sesizat. Un procuror nu stă pe stradă să tragă cu urechea, trebuie să fie sesizat. Nu va confirma nimeni că vreun şef de instituţie a primit directive să nu mai sesizeze. Dacă într-un an de zile primim 25 de sesizări, din ce pot eu deschide cauze penale?", a declarat Nistor la Adevărul Live.

Şeful DNA a mai spus că Direcţia este afectată la nivelul capabilităţii de punere în aplicare a mandatelor de interceptare după decizia CCR din 2016, prin care a fost interzisă colaborarea cu SRI.

"Eu nu ştiu de vreo instanţă care să fi stabilit în mod oficial că SRI-ul a efectuat acte de urmărire penală. SRI-ul se limita la acele operaţiuni tehnice, de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere. Toată lumea ştia, toată clasa politică ştia că acele mandate erau puse în aplicare de către SRI. Nu înţeleg de unde a fost surpriza. Păi au creat alte structuri care să pună în aplicare aceste mandate? În acest moment, este un domeniu unde suntem descoperiţi", a mai declarat Nistor.

De asemenea, el a mai spus că la acest moment DNA are un deficit de personal de 25%.

Crin Bologa

Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea.

Mariana Alexandru

Mariana Alexandru a revenit în rândul magistraților după ce se pensionase în septembrie 2014, din funcția de procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA, șef al Secției fiind la vremea respectivă Lucian Papici.

A lucrat în dosare precum "Zambaccian", "Gala Bute", dar și în cauzele în care au fost vizați Cătălin Voicu sau fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, potrivit Mediafax.

În 2019, Secția pentru Procurori a CSM i-a respins în trei rânduri delegarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției sau la DIICOT, la cererile lui Bogdan Licu și Felix Bănilă.

În septembrie 2019, aceasta a reușit să intre în rândurile DIICOT după ce a câștigat un concurs organizat de această structură, dar în scurt timp a cerut din nou CSM transferul la PÎCCJ. (sursa - Monitorul Justiției). La momentul pensionării sale, luju.ro scria "în exclusivitate cum a fost lucrată fosta procuroare DNA Mariana Alexandru (foto stanga), de Direcția Națională Anticorupție pentru a fi forțată să plece din parchetul anticorupție și chiar din magistratură".

"Pensionată subit în 2014, Mariana Alexandru a primit în urmă cu câteva zile documentul care confirma informația care circula de mult în mediile judiciare. Și anume că Mariana Alexandru a fost amenințată cu dosare penale, daca nu pleacă din magistratură. Deși nu poate fi suspectată ca fiind un procuror ușor de intimidat, Mariana Alexandru a decis in 4 septembrie 2014, după orele 18.00, să plece din DNA și să demisioneze din magistratură, fiind conștientă că în plină dictatură a Binomului, putea fi distrusă, fără probe", potrivit unui articol publicat de luju.ro la acel moment.

Camelia Elena Grecu este procuror la structura centrală a DNA. Din 2009 și până în 2016, ea a condus Parchetul Curții de Apel Constanța. Ea a candidat la șefia DNA și în mandatul lui Tudorel Toader.

Ionuț Botnaru conduce Parchetul Curții de Apel Ploiești. El a condus și DIICOT Ploiești.

Cine sunt favoriții

Rezultatele selecţiei ar urma să fie anunţate public în 21 ianuarie. Propunerile ministrului Justiţiei vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, pentru obținerea avizului acestei instituţii, aviz care este unul consultativ. Ministrul Justiţiei va înainta propunerea preşedintelui Klaus Iohannis. Șeful statului poate să refuze o singură dată propunerea, motivând refuzul.

Cătălin Predoiu spunea, în decembrie, după depunerea candidaturilor, că speră să nu existe situația din mandatul lui Tudorel Toader, când niciun candidat nu a trecut de interviuri.

Favoriți printre procurori ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru HotNews.ro surse din sistemul judiciar. Cu șanse bune la șefia Parchetului General este cotată și Gabriela Scutea.

Procedura de selecție, contestată

Procedura de selecție a șefilor marilor parchete, declanșată de Cătălin Predoiu în 2 decembrie 2019, se va desfășura conform acelorași norme legale criticate de organismele internaționale, de secția pentru procurori a CSM și de majoritatea magistraților, fiind percepute drept un pericol pentru justiție, au avertizat Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție.

Comparând anunțul lui Cătălin Predoiu cu anunțurile fostului ministru al Justiției Tudorel Toader referitoare la aceste selecții, se observă că aceste proceduri sunt practic similare până la identitate sub aspectul formalităților pre-interviu, modalității de desfășurare a interviului și criteriilor de evaluare. Diferența esențială între procedurile inițiate de către Tudorel Toader și cele inițiate de actualul ministru de justiție este doar persoana ministrului, în condițiile în care ambii au promis o evaluare corectă a candidaților, pentru binele justiției, afirmă cele două asociații ale magistraților.

De asemenea, cele două asociații îi ceruseră ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura de numire a noilor șefi la DNA, Parchetul General și DIICOT înainte de a modifica legislația în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (raportul MCV), Comisiei de la Veneția, GRECO și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Argumentele celor două asociații:
  • Rapoartele GRECO privind România din 2018 și 2019 au reiterat recomandarea ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția procurorului general, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură. S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală.
  • GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.
  • Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte.
  • Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.
  • Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă, într-adevăr, o variantă "de avarie", dar prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea - președintele României - orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni. Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției".



5039 de afisari


Palavre, palavre
Ochii_pe_voi [utilizator], Marţi, 14 ianuarie 2020, 9:15
+4/8
Justitia va ram\ne acelasi stalp de aparare al infractorilor si criminalilor, cu un CSM ticalos si slugarnic politic.
Mai Mult Decât Cere Legea = Încălcarea Legii
un domn [utilizator], Marţi, 14 ianuarie 2020, 9:14
+2/10
Ceea Ce Nu este Surprinzător de la TUDOREL Toader încoace
inca 5 comentarii comenteaza
Cookie Settings