Analiza votului în turul al doilea al prezidentialelor. N ivelul general de aspirații al tinerilor este tot mai apropiat de cel european - Hotnews Mobile
1 € 4,7786 1 USD 4,3124sâmbătă 14 dec 2019

Analiza votului în turul al doilea al prezidentialelor. N ivelul general de aspirații al tinerilor este tot mai apropiat de cel european

de Dumitru Sandu Luni, 2 decembrie 2019, 9:29
- a A+
Imagine
Dezvolt, în acest cadru, analiza votului de la prezidențiale din noiembrie 2019, din România, în continuarea abordării propuse într-un număr anterior din Contributors.ro ( Sandu 2019 ). Pe teritoriul țării, Klaus Werner Johannis (KWJ) a câștigat cu un scor uriaș de 63%, cu 26% puncte procentuale mai mult decât contra-candidata sa Vasilica Viorica Dăncilă (VVD).

A mai contat profilul socio-cultural al comunităților locale în influențarea votului, în turul al doilea? Sau a fost vorba numai de un miraculos, dar neidentificat efect de campanie electorală? Sau a fost "o bulă emoțională" care a acționat ca un curent mirific pro-Johannis? Nu știm cum a fost cu astfel de factori conjuncturali sau de campanie electorală. Oricum măsurarea lor , dacă vrei să treci dincolo de obișnuitele speculații, pune probleme.



Ipoteza pe care o susținem este că sporul de noi voturi acumulate de KWJ în turul al doilea în țară a fost determinat , ca și votul de la primul tur, de mișcarea socială începută cu protestele împotriva ordonanței 13 din ianuarie-februarie 2017, continuată cu 10 auguste 2018 și 2019 . În plus, în favoarea aceleiași mișcări de responsabilizare socială a acționat și decuplarea semnificativă a agendei oficiale a puterii politice din perioada 2017-2019 de agenda publică reală. Proasta funcționare a instituțiilor publice , a celor de administrație publică în mod special, a fost sistematic trecută sub tăcere de multiplele guverne care s-au succedat sub semnul deciziilor voluntariste ale puterii majoritare din parlament. La acest context de nemulțumire socială este de adăugat și faptul că rudele și prietenii din țară ai celor din diaspora nu au putut accepta discriminarea negativă practicată la alegerile premergătoare celor din noiembrie anul acesta.

Deși mai greu de argumentat în contextul de analiză al acestui articol, este de menționat și faptul că toate nemulțumirile sociale anterior menționate s-au accentuat în condițiile în care nivelul general de aspirații, al tinerilor în special, este tot mai apropiat de cel european dat de un gen de "transnaționalism social" (Mau, 2010). În acest context, nemulțumirile populației asociate în special cu nesatisfacerea cerințelor tacite sau explicite de responsabilizare instituțională, s-au accentuat.

Pornind de la aceste premise prezint, în primul rând, o imagine cartografică a diversității regionale a votului din cel de-al doilea tur de scrutin. Pentru a face inteligibilă diversitatea regională a voturilor, în secțiunea următoare, trec la identificarea surselor comunitare ale sporului de voturi la nivel local-comunitar pentru KWJ în turul al doilea al alegerilor. În cea de-a treia secțiune, compar factorii explicativi ai votului pentru VVD și KWJ la primul și la cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial din 2019.

Modelul teoretic al analizei este orientat spre explicarea opțiunilor comunitare ale votului pentru KWJ și VVD și a sporului net al voturilor pentru cei doi candidați între cele două runde ale alegerilor din noiembrie 2019. Factorii explicativi, și pentru opțiunile de vot și pentru dinamica lor comunitară între cele două tururi, țin de memoria socială a votului la prezidențiale (2014 și 10 noiembrie 2019), atragerea voturilor de pondere secundară din turul I de către cei doi candidați care au intrat în turul al doilea, dezvoltarea și modernizarea localităților, experiența de migrație a comunităților de referință, contextul urban-regional al localității și compoziția etnic-religioasă a populației. Ambele tabele, din anexă și din cuprinsul materialului, prezintă clar gruparea indicatorilor de măsurare utilizați în legătură cu conceptele la care se referă.

Ca și primul material de analiză anunțat prin titlul articolului și acesta este bazat numai pe date la nivel de comună sau oraș. Pentru a evita orice confuzie, menționez că și constatările și interpretările asociate analizei au în vedere, strict, fenomene comunitare. Nu transfer în niciun fel interpretări de nivel comunitar agregat asupra relațiilor la nivel individual. Transferuri de acest gen, nepermise sub aspect științific poartă numele de "eroare ecologică" (Hox et al, 2017). Reconstituirea contextului comunitar al votului în acest cadru este menită să specifice condiționările comunitar-regionale ale opțiunilor de vot la nivel agregat de comună sau oraș.

Diversitatea regională a votului în cel de-al doilea tur de scrutin

O hartă a votului din 24 noiembrie cu numai două categorii de județe, cu procente dominante pentru unul sau altul dintre finaliști este corectă. Nu ajută însă prea mult pentru că trece sub tăcere faptul că chiar între județele în care pondere votului pro Johannis este dominantă se disting grupări consistent diferite (vezi figura 1). Numai în trei județe puternic dezvoltate din Transilvania (în sens larg), KWJ a obținut peste trei sferturi din voturi. Este vorba de Sibiu, Timiș și Cluj. Restul județelor din Transilvania, cu excepțiile Bihor și Hunedoara, au înregistrat numai între 68-74% voturi favorabile lui KWJ. Din Vechiul Regat, numai București-Ilfov și Constanța se înscriu în aceeași grupare.

Figura 1.Ponderea voturilor pentru cei doi candidați la alegerile prezidențiale din turul al doilea, noiembrie 2019

Sursa de date: Biroul Electoral Central. Limitele de interval de grupare au fost stabilite în funcție de "punctele de ruptură naturale" (natural breaking points) în cadrul seriei de date județene.

Oltenia și Muntenia sunt dominate de județe în care VVD are fie 52-59% din voturi, fie 43-50%. Numai Prahova și Tulcea ies din acest model al Sudului și intră în categoria specifică Moldovei cu voturi pro-Johannis de 59-66%. Deși dominația votului în favoarea lui Johannis este evidentă la nivelul țării, marile regiuni istorice își mențin specificitatea: vot covârșitor pro-Johannis în Transilvania, continuarea unei susțineri semnificative pentru Viorica Dăncilă în sud, vot apropiat de medie dar favorabil lui KWJ în Moldova. Schimbarea majoră este că tradiționalismul cu vot de dreapta în Transilvania și vot de stânga în Vechiul Regat nu mai este relevant. Votul de dreapta sau de centru-dreapta sau apropiat de acesta a trecut Carpații în Vechiul Regat. Puțin probabil să fie numai o schimbare de moment. Factorii pe care i-am menționat în deschiderea analizei sunt cei care fac inteligibilă schimbarea.

Desigur, analiza la nivel regional poate fi înșelătoare. În interiorul aceluiași județ se află localități foarte diferite. Cultura votului, cea care constituie interesul major al acestei analize, merge pe unități teritoriale bine structurate, relativ omogene precum comunele și orașele. Dacă a fost o schimbare clară a votului în turul al doilea al prezidențialelor din acest an, asociată culturii, atunci, la acest nivel ar trebui să o identificăm. Este ceea ce vom face în continuare prin referire la "noile voturi" în sensul de voturi pe care localitățile le-au înregistrat , în plus față de primul tur al alegerilor, pentru fiecare dintre cei doi candidați în alegerile analizate.

Cultura locală a noilor voturi

Pentru fiecare dintre localitățile în care s-a votat, am construit doi indicatori care măsoară noile voturi din turul al doilea. Fiecare dintre ele măsoară rata noilor voturi în favoarea unui anume candidat în turul al doilea, comparativ cu primul tur. Fără a mai intra în detalii tehnice, voi prezenta în continuare interpretarea rezultatelor analizei din anexă.

Sporul de voturi între primul și cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2019 nu s-a produs în legătură cu o memorie socială a votului din 2014.

Contează, în primul rând compoziția populației. Comunitățile cu mulți tineri, din localități apropiate de orașele mari sau de dimensiune medie, au o contribuție esențială la sporul de voturi în turul al doilea pentru KWJ. Contrastul față de determinanții pentru votul VVD este clar. În acest al doilea caz , susținerea pentru noile voturi vine din partea populației din localitățile izolate, depărtate de orașele mari și relativ sărace. Vârsta medie din localitate în cazul sporului de voturi pentru VVD nu mai contează semnificativ.

Tipul de oraș de rezidență are o influență puternică în ecuația votului. Locuirea în orașele mari a descurajat sporul de voturi în favoarea VVD dar nu a avut un impact semnificativ pentru sporul de voturi acordate lui KWJ. Pentru Viorica Dăncilă sporul de voturi, atât cât a fost, a venit în special din orașele mici. Aceasta este categoria de orașe în care Klaus Johannis a pierdut voturi în turul al doilea.

Experiența de migrație a populației din localitatea de referință pierde clar din importanță în determinarea sporului de voturi în turul al doilea. Pare să fie prezentă numai în cazul VVD pentru care o experiență ridicată de migrație în străinătate a populației locale ( prin cei plecați, prin cei reveniți sau prin rudele de acasă ale celor plecați) are ca efect pierderea de voturi în turul al doilea.

Numai în cazul lui KWJ s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de voturi pentru cazul localităților cu pondere mare de etnici maghiari.

Regiunile urbane au continuat să aibă un rol semnificativ în condiționarea sporului de voturi între cele două tururi. Clujul și Constanța au funcționat ca regiuni urbane de facilitare a sporului de voturi pro KWJ iar Bucureștiul și Timișoara au facilitat voturile pro VVD.

Votanții lui Dan Barna, din primul tur, par să fi mers în principal spre KWJ. În schimb votanții pentru Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și ceilalți candidați cu ponderi relativ reduse de voturi câștigate în primul tur se pare ca s-au orientat, în turul al doilea, către ambii candidați rămași în cursă. Susținătorii lui Mircea Diaconu au mers mai mult spre VVD iar cei ai lui Theodor Paleologu spre KWJ (vezi constatările la nivel individual din IRES 2019a).

Până acum am urmărit rolul profilului cultural al comunității în determinarea schimbărilor de intensitate a participării electorale specifice, pe candidați, între cele două tururi. În continuare vom încerca să determinăm stabilitatea/schimbarea în condiționările culturale ale votului comunitar . În acest sens vom dezvolta comparații multiple între primul și cel de-al doilea tur al alegerilor pentru fiecare dintre candidați. Pentru a realiza acest obiectiv am folosit exact același model de analiză aplicat pe patru tipuri de situații (Tabelul 1).

Schimbarea contextului cultural comunitar între cele două tururi de vot

Memoria comunitară a votului pro Victor Ponta, de la prezidențialele din 2014, a rămas semnificativă în ambele tururi ale alegerilor din 2019 pentru candidata VVD. Localitățile în care s-a votat mult în favoarea lui Victor Ponta în 2014 au susținut-o, în bună măsură, și pe Viorica Dăncilă în noiembrie 2019. Klaus Johannis , candidatul la prezidențialele din 2019 a câștigat mai puține voturi în comunitățile care votaseră pentru Victor Ponta în 2014 dar mai multe acolo unde fusese el însuși susținut în 2014. Impactul memoriei comunitare a votului din 2014 asupra celui din 2019 a fost mai puternic pentru VVD decât pentru KWJ. Ar putea fi o consecință a faptului că votul pro VVD a fost vot de partid în mult mai mare măsură decât în cazul lui KWJ (IRES, 2019b) .

Tineretul orașelor mari și mijlocii a contribuit masiv la votul în favoarea lui KWJ în special în turul al doilea din 2019. Prin contrast, vârstnicii din orașele mici au susținut în special voturile favorabile VVD în primul tur al alegerilor din 2019.

Efectul distanței, al apropieri sau izolării față de marile orașe, s-a menținut constant semnificativ. Sistematic, în ambele tururi ale prezidențialelor, populația din localitățile apropiate de marile orașe ale țării a votat în favoarea lui KWJ. În oglindă, stilul de vot favorabil VVD a fost practicat în special în localitățile izolate, depărtate de marile orașe.

Tabel 1. Predicția voturilor pentru KWJ și VVD în tururile I și II ale alegerilor prezidențiale din 2019

Sursa de date: Rezultate de vot de la Biroul Electoral Central și date INS. Variabilele dependente sunt transformări logaritmice (ln). Detalii referitoare la indicatorii componenți ai indicelui dezvoltării umane locale (stoc de educație, capital material, vârsta medie) vezi în Heroiu et al., 2014, anexa IX. Detalii asupra indicilor de modernitate locală sunt disponibile în Sandu 2015. Bazele de date folosite pentru dezvoltarea umană locală și modernitatea locală sunt disponibile aici . Fiecare coloană de date din tabel prezintă câte un model de regresie multiplă de tip OLS (prin metoda celor mai mici pătrate). Nivelurile de semnificație ale coeficienților de regresie parțială nestandardizați sunt semnificate prin numărul de asteriscuri: * 0.05, ** 0.01, *** 0.001. Toți coeficienții statistic semnificativi sunt marcați și prin umbrire. Rulare în STATA cu opțiunea cluster pentru controlarea interdependenței între unitățile teritoriale din același județ. . Din analiză lipsesc comunitățile foarte mci pentru care nu am putut calcula anumiți indici.

Experiența comunitară de migrație în străinătate fie directă, prin migranții de revenire, fie indirectă, prin rude, prieteni aflați în străinătate, a favorizat votul pro KWJ mai ales în turul al doilea al prezidențialelor. Aceeași experiență a descurajat voturile în favoarea VVD în ambele tururi. Modelul de vot comunitar dependent de profilul de migrație al localității s-a impus, probabil, în cazul KWJ nu numai prin cultură comunitară asociată experiențelor de migrație. Este probabil că o comunicare directă, telefonică sau mail între cei plecați și cei de acasă, la votul din 24 noiembrie 2019 a favorizat votul pro-Johannis din comunitățile din țară cu mare experiență de migrație.

Profilul etnic al comunităților locale a contat și el în ecuația votului. La primul tur de scrutin, comunitățile cu pondere mare de etnici maghiari care au votat, foarte probabil, în favoarea lui Kelemen Hunor, au dat voturi puține și pentru KWJ și pentru VVD. Tendința a fost similară, pentru KWJ și în turul al doilea , în comunitățile respective. Ambii candidați au primit voturi mai mari de la comunitățile cu mulți romi numai în primul tur al alegerilor.

O susținere semnificativă a primit KWJ în comunitățile cu pondere mare de populație de confesiune diferită de cea creștin-ortodoxă, în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din 2019.

Concluzii și discuție

Cultura comunitară a influențat decisiv atât ponderea voturilor cât și sporul de voturi pentru fiecare dintre cei doi candidați de la turul al doilea comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019. Localitățile cu pondere mare a tinerilor, apropiate de orașele mari și cu indici de valoare ridicată de modernitate au fost cele care au adus cel mai mare spor de voturi în favoarea lui KWJ, în turul final al alegerilor. Constatarea trimite la formularea ipotezei interpretative a unei conversii în voturi pro-Johannis a nemulțumirilor populației exprimate în mișcările sociale de tip anti-ordonanța 13 din 2017 sau pro-diaspora din 2018 și 2019. La fel poate fi interpretată și conversia voturilor pro-USR din primul tur al alegerilor în voturi pentru KWJ în turul final al alegerilor din 2019.


citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro


2187 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza
Cookie Settings