HARTĂ INTERACTIVĂ 51 de spitale din România nu fac avorturi la cerere, iar alte 36 refuză procedura în perioada sărbătorilor religioase - Hotnews Mobile
1 € 4,7550 1 USD 4,2719joi 17 oct 2019

HARTĂ INTERACTIVĂ 51 de spitale din România nu fac avorturi la cerere, iar alte 36 refuză procedura în perioada sărbătorilor religioase

de Alina Neagu, Victor Cozmei Vineri, 28 iunie 2019, 14:55
- a A+
Imagine
51 de spitale din 29 de județe ale României nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere, arată raportul "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România", realizat de Centrul FILIA, ONG care militează pentru egalitatea de gen, în parteneriat cu ECPI - Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice. Pe listă regăsim de la spitale mari, precum Spitalul Universitar din București sau Spitalul Județean din Cluj-Napoca, până la spitale din orașe mici, unde este posibil să nu existe alternative - alte spitale sau clinici private. De asemenea, în alte 36 de spitale din România nu se pot face avorturi la cerere în perioada sărbătorilor religioase.



Raportul arată că în doar 40 de spitale (niciunul în București) din 24 de județe se pot face întreruperi de sarcină oricând.

În România sunt, în total, 375 de spitale publice (de stat). Autorii raportului spun că au transmis către Ministerul Sănătății o adresă pentru a afla care sunt măsurile pe care instituția condusă de Sorina Pintea le va lua pentru a asigura accesul tuturor femeilor la întreruperile de sarcină la cerere.

Monitorizarea ce stă la baza raportului "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România" a fost efectuată în luna aprilie 2019, înaintea sărbătorilor de Paște.

Dintre cele 158 de spitale publice care au fost contactate și care au infrastructura necesară pentru a face întreruperi de sarcină:
  • 40 pot face întreruperi de sarcină oricând, niciunul în București
  • în 36 de spitale nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase
  • în 51 de spitale din 29 de județe nu se fac deloc întreruperi de sarcină
  • autorii raportului nu au putut primi informații prin telefon de la 31 de spitale
Subiectul este unul delicat: pe de o parte, legislația din România prevede că întreruperea de sarcină la cerere, până la 14 săptămâni, este legală. Pe de altă parte, "spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza", a explicat un avocat contactat de HotNews.ro. Motivele religioase nu sunt nici pe departe singurele care stau la baza deciziei medicilor de a nu face avorturi, ci este vorba și despre cauze financiare și birocratice.

La medic

Potrivit legii, întreruperea de sarcină la cerere, care nu reprezintă urgență medicală (sarcina nu este întreruptă din evoluție sau nu pune în pericol sănătatea mamei) este legală în România până la 14 săptămâni de sarcină și intra în categoria serviciilor medicale la cerere. Nu intră în categoria serviciilor din pachetul medical de urgență și din pachetul medical de bază, astfel că nu este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, ci se plătește de către pacient.

Legea nu prevede obligativitatea spitalelor de a oferi servicii medicale la cerere, ci decizia aparține fiecărei unități medicale în parte. "Spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza", a explicat un avocat contactat de HotNews.ro.

Efectuarea de servicii medicale la cerere de către spitale reprezintă o modalitate prin care unitățile medicale pot obține venituri suplimentare prin care poate fi achiziționată aparatură medicală și este recomandată inclusiv de ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Medicii din spitalele care refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere fac doar avorturi terapeutice - considerate urgențe medicale. Din discuțiile HotNews.ro cu medici a rezultat că celelalte motive pentru care aceștia refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere, în afara celor morale/religioase, sunt cele financiare/birocratice: lipsa unui spațiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor de malpraxis, neplata acestui serviciu către medici.

Pe de altă parte, legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că medicii pot refuza un serviciu medical doar în două situații: atunci când "pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obținute, care justifică asistența altui medic cu competențe sporite", și atunci când "pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic". Prevederile Legii 95/2006 se referă, însă, tot la serviciile medicale de urgență și din pachetul de bază, decontate de CNAS, nu la serviciile medicale la cerere.

HARTĂ INTERACTIVĂ - Spitalele unde avorturile sunt interzise (cu roșu) și cele unde nu se fac avorturi în zilele de sărbătoare (cu galben):




Lista celor 51 de spitale unde nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere:

  • Spitalul Municipal Onești
  • Spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești
  • Spitalul Orășenesc Buhuși
  • Spitalul Municipal Pașcani
  • Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
  • Spitalul Municipal de Urgență Roman
  • Spitalul Municipal Fălticeni
  • Spitalul Municipal Vatra Dornei
  • Spitalul Orășenesc Gura Humorului
  • Spitalul de Urgență Vaslui
  • Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Huși
  • Spitalul Județean de Urgență Călărași
  • Spitalul Municipal Oltenița
  • Spitalul Orășenesc Lehliu-Gară
  • Spitalul Orășenesc Pucioasa
  • Spitalul Orășenesc Novaci
  • Spitalul Municipal Anghel Saligny Fetești
  • Spitalul Municipal Ploiești
  • Spitalul Municipal Câmpina
  • Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte
  • Spitalul Orășenesc Băicoi
  • Spitalul Orășenesc Mizil
  • Spitalul Județean de Urgență Alexandria
  • Spitalul Municipal Turnu Măgurele
  • Spitalul Orășenesc Făurei
  • Spitalul Orășenesc Nehoiu
  • Spitalul Municipal Medgidia
  • Spitalul Județean de Urgență Focșani
  • Spitalul Orășenesc Panciu
  • Spitalul Comunal Vidra
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
  • Spitalul Orășenesc Rovinari
  • Spitalul Județean de Urgență Slatina
  • Spitalul Municipal Caracal
  • Spitalul Orășenesc Corabia
  • Spitalul Orășenesc Ineu
  • Spitalul Județean de Urgență Deva
  • Spitalul Municipal Hunedoara
  • Spitalul Municipal Orăștie
  • Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara
  • Spitalul Orășenesc Deta
  • Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu
  • Spitalul Orășenesc Aleșd
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
  • Policlinica Salvosan Ciobanca ClujNapoca
  • Spitalul Orășenesc Baia Sprie
  • Spitalul Județean de Urgență Zalău,
  • Spitalul Orășenesc Câmpeni
  • Spitalul Orășenesc Rupea
  • Spitalul Universitar de Urgență din București
  • Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc


Lista celor 36 de spitale unde nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în perioada sărbătorilor religioase:

  • Spitalul Județean de Urgență Bacău
  • Spitalul Municipal de Urgență Moinești
  • Spitalul Județean de Urgență Botoșani
  • Spitalul Municipal Câmpulung
  • Spitalul Județean Târgoviște
  • Spitalul Municipal Moreni
  • Spitalul Județean Giurgiu
  • Spitalul Orășenesc Bolintin Vale
  • Spitalul Județean De Urgență Slobozia
  • Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești
  • Spitalul Municipal Roșiorii de Vede
  • Spitalul Clinic Municipal Filantropia
  • Spitalul Municipal Profesor Doctor Irinel Popescu
  • Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni
  • Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu
  • Spitalul Orășenesc Brezoi (doar dacă sarcina este până în opt săptămâni)
  • Spitalul Orășenesc Horezu
  • Spitalul de Urgență Petroșani
  • Spitalul Municipal Brad
  • Spitalul Municipal Vulcan
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara
  • Spitalul Orășenesc Dr. Karl Diel Jimbolia
  • Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare
  • Spitalul Municipal Episcop N. Popovici Beiuș
  • Spitalul Orășenesc Beclean
  • Spitalul Municipal Dej
  • Spitalul Municipal Sighetu Marmației
  • Spitalul Municipal Carei
  • Spitalul Județean de Urgență Alba
  • Spitalul Orășenesc Gheorgheni
  • Spitalul Municipal Toplița
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
  • Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia
  • Spitalul Sf. Pantelimon București
  • Spitalul Clinic Doctor I. Cantacuzino
  • Spitalul Clinic Malaxa

Autorii raportului atrag atenția că "nu există educație sexuală în școli, deși 76% dintre români consideră că ar trebui să fie predată (Barometru de Gen. România 2019). În plus, această problemă survine pe fondul lipsei unui program național de contracepție și planning familial care să asigure în mod gratuit accesul femeilor la metode contraceptive. Lipsa accesului la educație sexuală și metode contraceptive crește numărul sarcinilor nedorite și a problemelor de ordin medical, cât și al nașterilor în rândul adolescentelor."

Raportul "Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România" poate fi consultat integral aici .

Avortul a fost interzis aproape în totalitate în România în perioada 1966 - 1989. Se estimează că peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor provocate în condiții improprii, iar alte 100.000 de femei au fost mutilate din punct de vedere fizic și psihic.



Avortul la cerere a redevenit legal în România pe data de 26 decembrie 1989, când a fost abrogat celebrul decret nr. 770/1966, ce dusese la interzicerea aproape totală a avortului în țara noastră și la incriminarea lui în Codul Penal.

Organizația Națiunilor Unite a recunoscut că a nega dreptul femeilor la întreruperi de sarcină în condiții sigure constituie un act de violență împotriva femeilor (CEDAW și CRPD, 2018).


Citește și:



60053 de afisari


Problema nu e...
grongobar [utilizator], Vineri, 28 iunie 2019, 15:28
+18/26
...urgenta.Problema e ca avortul la cerere nu e acoperit de asigurarile de malpraxis si nu e acoperita de casle de asigurare.Daca se intampla un accident nefericit medicul e pe cont propriu,acesta fiind unul dintre motivele pentru care multi medici refuza procedura.In alta ordine de idei,in secolul 21 ,cu putina educatie sexuala in scoli s-ar reduce masiv numarul de avorturi la cerere.Sunt suficiente metode ca sa nu se ajunga la asta.
"Clauza de constiinta", aprobata in Europa
animatron [utilizator], Vineri, 28 iunie 2019, 16:35
+17/39
Peste tot in Europa, codurile de "sanatate publica" sau cele "deontologice" ale medicilor prevad posibilitatea ca medicii sa refuze cereri de interventii medicale daca acestea sunt contrare valorilor lor morale sau religioase.

Inclusiv in Romania, un articol din codul deontologic (nr.33) permite medicilor sa refuze, in anumite conditii, acte medicale contrare valorilor sau convingerilor morale personale.

Libertatea de constiinta (e cuprinsa aici si cea religioasa), e una dintre cele prevazute in Declaratia drepturilor Omului, nimeni nu ar trebui condamnat pentru asa ceva pt ca ajungem la ura si totalitarism, impunem altora, cu forta si violenta, ideologiile noastre.

S-au purtat numeroase campanii de catre ONG-uri implicate in lobby-ul de "control al nasterilor" pt a interzice medicilor, moaselor, infirmierelor sau farmacistilor sa aiba aceasta libertate de constiinta.

Dar in 2010, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1763, "Dreptul la obiectiunea de constiinta in cazul serviciilor medicale legale".

Consiliul Europei a reafirmat dreptul personalului medical de a fi "obiector de constiinta" (vezi wiki pt ce inseamna) in caz de "intrerupere de sarcina", "cercetari medicale pe embrion" sau "sterilizare fortata".

A forta un medic sa faca altfel decat ii dicteaza constiinta si valorile morale inseamna o violenta care, in Romania si in mai toate tarile Europei, e un act ilegal, pasibil de pedeapsa.

Ca exemplu "european", in 2018, presedintele Sindicatului medicilor ginecologi din Franta, o tara mai avansata decat Romania in privinta chestiunilor de "bioetica", a afirmat ca "medicii ginecologi nu sunt aici pentru a elimina viata", ci pentru a o proteja.

Ginecologul are dreptul sa refuze un avort si obligatia sa motiveze si apoi sa indrume pacienta catre un coleg sau alta unitate medicala.

Romania, dupa 1989, a inregistrat circa 25 de milioane de avorturi. In prezent se confrunta cu o grava criza demografica.
inca 49 de comentarii comenteaza
Cookie Settings