Forumul judecătorilor cere CCR să respingă sesizarea lui Iordache: înființarea unor completuri specializate de judecată în fond, un formalism inutil și excesiv - Hotnews Mobile
1 € 4,7537 1 USD 4,3082joi 17 oct 2019

Forumul judecătorilor cere CCR să respingă sesizarea lui Iordache: înființarea unor completuri specializate de judecată în fond, un formalism inutil și excesiv

de MH Vineri, 19 aprilie 2019, 17:22
- a A+
Imagine
Forumul Judecătorilor din România cere Curții Constituționale să respingă sesizarea lui Florin Iordache privind completurile de 3 judecători de la instanța supremă, spunând că este o falsă problemă și că înființarea unor completuri specializate de judecată în fond, formate tot din cei 3 judecători care judecă și căile de atac (toți judecătorii secției penale, care judecă în aceeași materie) ar constitui un formalism inutil și excesiv.



Forumul judecătorilor din România a trimis Curții Constituționale un memoriu - amicus curiae - în care spune că toți judecătorii ce formează completele de căi de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare (compuse din 3 judecători) dobândesc experiența specifică în materiea dosarelor de corupție.

O parte dintre argumentele invocate de Forumul Judecătorilor în memoriul trimis CCR:
  • Este incontestabil că, din perspectiva Legii nr. 78/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează, în principal, ca instanță de control judiciar, sens în care judecata căilor de atac (în complet colegial format din 3 judecători) se face fără restricția înființării unui complet specializat.

  • Toți judecătorii care formează completele de căi de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare (compuse din 3 judecători) dobândesc experiența specifică în această materie (a dosarelor de anticorupție). Numai ca excepție, aceiași judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (în compunere de 3 judecători, ca și în cazul căilor de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare) trebuie să judece în primă instanță unele cauze având ca obiect infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, după calitatea persoanei inculpate.

  • Or, dezideratul "specializării" completurilor de judecată (sau, mai bine zis, a judecătorilor care le compun) este îndeplinit prin faptul că aceiași judecători sunt desemnați să judece în aceeași materie, a Legii nr. 78/2000, căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor inferioare.

  • Prin stipulația expresă a legii, judecarea căilor de atac în această materie nu trebuie să se facă de completuri specializate, iar instanța supremă îndeplinește, prin esența sa, un rol de casație, judecând în principal căi de atac.

  • Înființarea unor completuri "specializate" de judecată în fond, formate tot din cei 3 judecători care judecă și căile de atac (toți judecătorii secției penale, care judecă în aceeași materie) ar constitui un formalism inutil și excesiv, în condițiile în care promovarea unei jurisprudențe unitare și de calitate se face prin intermediul judecătorilor, ca persoane – profesioniști ai domeniului de activitate (la nivelul celei mai înalte instanțe judecătorești naționale), iar nu prin intermediul indicativului completului de judecată astfel înființat.
  • În concordanță cu standardele din sistemele judiciare ale altor state din Uniunea Europeană, art. 126 alin. 3 din Constituția României prevede că "Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale". Rezultă că Înalta Curte de Casație nu este o instanță ordinară, rolul său preponderent fiind acela de a dezvolta și unifica jurisprudența la nivel național. Evident, completurile de 3 judecători îndeplinesc acest deziderat prin prisma judecării de către aceiași magistrați, ca regulă, a căilor de atac împotriva instanțelor inferioare, iar aceasta le conferă și experiența / specializarea pentru a judeca și în primă instanță același tip de cauze, ca o excepție.

  • Nu se poate considera că Înalta Curte de Casație și Justiție are aptitudinea de a asigura toate aceste garanții procedurale prin intermediul completelor de 3 judecători, soluționând căile de atac în calitatea sa de instanță superioară, dar că aceiași judecători care compun tot același complet, dar pentru judecata în fond, nu au "specializarea" pentru a asigura aceleași garanții procedurale.
  • În condițiile în care Legea nr. 78/2000 nu prevede înființarea unor completuri specializate pentru judecata căilor de atac, completurile de 5 judecători sunt compuse din aceiași judecători ai secției penale (desemnați prin tragere la sorți), dovedindu-se că aceștia au capacitatea profesională și expertiza necesară în această materie încât să asigure calitatea actului de justiție urmărită de legea specială.
  • Prin urmare, este o falsă problemă lipsa unei hotărâri a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care să fie atribuite anumite indicative / descrieri completurilor de 3 judecători, care să denote "specializarea" în această materie, doar pentru judecata în fond (excepție la nivelul instanței supreme), dar să se excludă aceste indicative / descrieri pentruaceleași completuri de 3 judecători pentru judecata în căile de atac (regula la nivelul aceleiași instanțe).

  • Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au competență la nivel național, sunt organizați în cadrul unei secții penale unice, au judecat în completuri de 3, ca și în cazul căilor de atac împotriva hotărârilor instanței superioare, au participat cu toții la judecarea acestui tip de cauze și au beneficiat, în virtutea legii, de la bun început de drepturile salariale corespunzătoare acestor atribuții, astfel că nu era necesară formalizarea unei atare “specializări".

  • Cu atât mai puțin, discuția despre existența sau inexistenta unor completuri cu un indicativ “special" nu poate avea efecte procesuale, nefiind vorba despre nicio încălcare a rațiunii legii și nici despre o vătămare a interesului general urmărit sau intereselor private ale părților, aspect dezlegat tot de instanțele penale, în deplină jurisdicție.

  • Astfel, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (deciziile Completului de 5 judecători nr. 233 din 12 decembrie 2013 și nr. 18 din 30 ianuarie 2014) a confirmat specializarea ope legis a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea în primă instanță a cauzelor de corupție.

  • Prin urmare, neputându-se vorbi despre încălcarea flagrantă a legislației, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului și nici Curtea Constituțională a României nu vor avea motive să pună la îndoială jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Curtea Constituţională a amânat vineri, pentru 20 mai, decizia asupra sesizării vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție de la instanța supremă, potrivit surselor HotNews. Data coincide cu cea stabilită de Curtea Supremă pentru dosarul în care Liviu Dragnea este judecat și pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.


1153 de afisari


Nimic nu este inutil
Frank777 [utilizator], Vineri, 19 aprilie 2019, 17:47
+2/6
ca sa-l scape pe marteul Conducator Nicolae ceausescu Dragnea. Pupa mana pe acoperisul CC al PSD Iordache? Pupa ! Mabitch
era loc de mai bine
sile1 [utilizator], Sâmbătă, 20 aprilie 2019, 1:01
+2/2
Articolul mi se pare ca prezinta o sumarizare a ceea ce a inteles autorul articolului din memoriu respectiv pentru ca daca este cuvant cu cuvant ceea ce Forumul Judecatorilor a cerut CCR-ului atunci aplicand logica elementara unor afirmatii din text m-a pufnit rasul.

Dau un exemplu :

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție .....au participat cu toții la judecarea acestui tip de cauze și au beneficiat, în virtutea legii, de la bun început de drepturile salariale corespunzătoare acestor atribuții, astfel că nu era necesară formalizarea unei atare “specializări”.

Hai ca-mi place !....deci ei,judecatorii,sunt " specializati" doar pentru ca au primit salarii "corespunzatoare" ?

Profesoara mea de romana ne spunea ca "preciziunea si conciziunea in stil "sunt elemente de baza ale unei bune intelegeri ale comunicarilor,orale sau scrise.

Exprimarile alambicate au menirea doar de a deruta pe cel care receptioneaza mesajul unei comunicari.

Exact asta mi se pare ca face articolul in discutie.
comenteaza
Cookie Settings