Financial report Prima pagină a presei străine: SUA și Canada îl recunosc ca președinte pe liderul opoziției din Venezuela. Câștigătorii și perdanții planului Macron. De ce lumea are încă nevoie de Merkel. Extrema dreaptă ar putea exploata tensiunile provocate de Brexit - Hotnews Mobile
1 € 4,7619 1 USD 4,1988vineri 22 feb 2019

Financial report Prima pagină a presei străine: SUA și Canada îl recunosc ca președinte pe liderul opoziției din Venezuela. Câștigătorii și perdanții planului Macron. De ce lumea are încă nevoie de Merkel. Extrema dreaptă ar putea exploata tensiunile provocate de Brexit

de Dan Popa Joi, 24 ianuarie 2019, 4:40
- a A+
Imagine
Financial Times: SUA și Canada l-au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaidó, drept președinte interimar ● Les Echos: Puterea de cumpărare. Câștigătorii planului Macron ● Japonia confirmă contracţia economică din Asia ● Handelsblatt: Merkel a arătat la Davos de ce lumea are încă nevoie de cancelar ● The Guardian: Extrema dreaptă ar putea exploata tensiunile provocate de Brexit, spune şeful departamentului contraterorism al Regatului Unit ● Panica figurează pe agenda forumului de la Davos, dar e prea puţin şi prea târziu● Lectură plăcută!



  • Financial Times: SUA și Canada l-au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaidó, drept președinte interimar

Imagine


SUA și Canada au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaidó, drept președintele interimar al țării, miercuri, într-o provocare directă adresat[ regimului lui Nicolás Maduro.
Mișcarea, aparent coordonată, a fost urmată rapid de Brazilia, Columbia și alte țări din America Latină. Domnul Guaidó a depus jurământul în cadrul unei ceremonii ad-hoc la Caracas, în timp ce susținătorii opoziției au organizat mitinguri de masă în toată țara.

Domnul Maduro a început al doilea mandat de președinte acum două săptămâni. UE și mai mult de 20 de țări, inclusiv SUA, Canada și unele dintre cele mai mari state din America Latină, au declarat că nu recunosc mandatul, considerând că a fost obținut în urma unor alegeri fraudate.
Într-o declarație emisă de Casa Albă, președintele Donald Trump a încurajat alte guverne să colaboreze cu domnul Guaidó, președintele Adunării Naționale a Venezuelei și să-l ajute să "restabilească legitimitatea constituțională" țării.

"Voi continua să folosesc toată greutatea puterii economice și diplomatice a Statelor Unite pentru a presa pentru restaurarea democrației venezuelene", a spus dl Trump.
Dl Maduro a răspuns că a rupt toate relațiile diplomatice și politice cu SUA, pe care le-a acuzat că încearcă să dea o lovitură de stat. El le-a acordat diplomaților americani 72 de ore să părăsească țara.
Până în prezent, militarii s-au angajat ferm în sprijinul dlui Maduro. Dar se vorbește din ce în ce mai mult că Washingtonul ar putea mări presiunea economică pentru a-l îndepărta pe Maduro.
Întrebat dacă va lua în considerare o acțiune militară, domnul Trump a reiterat miercuri că "toate opțiunile sunt pe masă"

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a declarat într-un tweet că speră că "toată Europa se va uni în sprijinul forțelor democratice din Venezuela. Spre deosebire de Maduro, adunarea parlamentară, inclusiv Juan Guaidó, au un mandat democratic din partea cetățenilor venezueleni.
În Caracas, domnul Guaidó s-a declarat președinte interimar printr-un discurs sfidător în fața unor mase de protestatari antiguvernamentali. Țara este cuprinsă de hiperinflație și de o criză economică zdrobitoare care a dus la peste 3 milioane de refugiați.
Dl Guaidó, în vârstă de 35 de ani, a făcut un apel ca armata să abandoneze regimul Maduro, spunând că nu vor exista repercursiuni ulterioare asupra lor.

"Acest regim a fost la putere de 20 de ani și am 21 de ani. Mi-a marcat întreaga viață ", a spus Nancy Vargas, îmbrăcată într-un tricou verde. "Mi-a jefuit tinerețea, dar nu mi-a alungat dorința de a lupta pentru țara mea".
Episcopii din țară au descris insistența guvernului de a se agăța de putere ca "un păcat strigător la cer". În cartierul El Paraiso din Caracas, clopotele bisericii au bătut în sprijinul protestatarilor, iar un demonstrant a urcat pe capela Coromoto, fluturând un drapel venezuelean roșu, albastru și galben.
Au existat, de asemenea, confruntări sporadice cu poliția militară care utilizează gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

Guvernul a reacționat cu proteste proprii, iar Diosdado Cabello - considerat a doua figură cea mai puternică din partidul socialist de guvernământ - a spus despre oponenții guvernului că sunt "fasciști".
"Ei știu că, în condițiile constituției, nu au voie să facă ceea ce fac", a spus el. "Nu ne pasă ce spune imperiul [SUA]. Nu ne pasă ce spune Uniunea Europeană. "
Dar David Smilde, expert în problemele Venezuelei de la Universitatea Tulane din SUA, a declarat că decizia SUA, a Canadei și a altora de a-l recunoaște pe domnul Guaidó a avut implicații practice serioase pentru guvernul Maduro, nu doar simbolice, așa cum păreau prima dată.
"Ar putea conduce SUA să acorde controlul asupra activelor externe ale Venezuelei către Adunarea Națională [dominată de opoziție] în locul guvernului Maduro", a spus el.
Un grup de deținători de obligațiuni de stat venezuelene au declarat deja că nu vor discuta cu guvernul Maduro ci doar cu Adunarea Națională și cu domnul Guaidó, considerat de mulți drept ultimul bastion al democrației din Venezuela.

Guvernul a înăbușit repede revolta din cartierul sărac din Catiza, a arestat 27 de ofițeri acuzându-i de trădare, în timp ce revoltele care au urmat au dus la moartea a cel puțin o persoană. Demonstranții au ars anvelopele și au dat foc autoturismelor, cerând dlui Maduro să plece.

Statele Unite au aplicat deja sancțiuni financiare și represalii vizate împotriva Venezuelei. Alte acțiuni potențiale ar include interzicerea cumpărării de petrol venezuelean. Rafinăriile de petrol din SUA au importat în medie, în primele 10 luni ale anului 2018, o medie de 500.000 de barili pe zi de petrol cu conținut ridicat de sulf, din Venezuela. SUA ar putea împiedica și vânzarea de diluanți și alte substanțe chimice din Venezuela.
Producția de petrol din Venezuela s-a prăbușit cu mai mult de jumătate în ultimii 18 ani, la puțin peste 1 milion de barili pe zi.

  • Les Echos: Puterea de cumpărare. Câștigătorii planului Macron

Imagine


Venitul disponibil al familiilor de francezi ar putea crește cu 1% în 2018 și în 2019, potrivit unui studiu realizat miercuri de Institutul de Politici Publice (vezi aici studiul citat ). Pensionarii sunt marii învinși, în vreme ce francezii bogați au de câștigat.
"Nu ne vom relua cursul normal al vieților noastre [...] fără ca nimic să se fi schimbat", a asigurat Emmanuel Macron 10 decembrie, la anunțarea măsurilor de răspuns la criza "vestelor galbene" . De fapt, măsurile- de circa 10 miliarde de euro - anunțate în această seară arată cine sunt câștigătorii și învinșii politicii fiscale a guvernului.
Institutul de Politici Publice (IPP), primul care a evaluat impactul acestei schimbări în luna decembrie asupra puterii de cumpărare asupra diferitelor categorii sociale. Institutul estimează că venitul disponibil al gospodăriei ar trebui să crească cu 1% la sfârșitul primilor doi ani (2018 și 2019) ai "Macronomics", în timp ce prognoza din toamna trecută fusese mult mai modestă (doar 0,2%).

"Aranjamentele făcute de guvern au modificat semnificativ efectele redistributive ale bugetului pentru anul 2019", se spune în document. "Câștigătorii sunt mai puțini, dar avansul câștigătorilor e mai mare" comparativ cu ceea ce se aștepta înainte de criza "vestelor galbene", spune Claire Leroy, economist și autor al raportului.
În termeni generali, dacă "super-bogații" rămân, de departe, principalii beneficiari, clasa de mijloc este mult mai sprijinită, în vreme ce pensionarii sunt cei mai afectați.

Pentru a obține acest tabel, IPP a agregat toate măsurile luate de guvern după preluarea mandatului, atât în ​​ceea ce privește impozitarea (ISF, cota unică, impozitul pe locuințe, contribuțiile sociale CSG etc.) și în ceea ce privește prestațiile sociale (reevaluarea anumitor niveluri minime, dar și cvasi-înghețarea pensiilor în 2019). Exercițiul a fost deja efectuat în toamna trecută și, prin urmare, este actualizat cu măsurile "vestelor galbene" (reevaluarea primei de activitate, plata orelor suplimentare, anularea creșterii CSG pentru pensionarii cu venituri mai mici 2.000 de euro, anularea majorării taxei pe carbon).

Prima lecție: numărul perdanților e în scădere. În toamnă, 20% dintre cei mai săraci cetățeni francezi se așteptau să piardă din puterea de cumpărare. Acum, perdanții se concentrează la cele mai săraci 10%, iar pierderile sunt mai mici. Această scădere a venitului disponibil pentru cei mai săraci 10 % se datorează că din această categorie fac parte mulți francezi inactivi, care vor beneficia, prin urmare, mai puțin de creșterea primei de activitate.

A doua lecție se referă la clasa de mijloc. Efectele "vestelor galbene" sunt mult mai puternice pentru francezii clasați între centila 15 și centila 49 (prima centilă include 1% cel mai săraci francezi, iar centila 100, pe cei mai bogați 1%). Câștigul pentru această clasă de mijloc va fi aproape dublu față de prognoză, cu un câștig de peste 2% .
Dar aceste cifre vor varia în funcție de statutul fiecărui individ.

În ceea ce privește pensionarii, situația se schimbă și acolo: scăderea venitului disponibil va afecta doar 50% dintre cei mai bogați pensionari, în special cei mai bogați 20% (- 3% din venitul disponibil). Fără îndoială, un calcul mai puțin rău pentru executiv, pe măsură ce se apropie alegerile.

Alte titluri din Les Echos :
  • Japonia confirmă contracţia economică din Asia

Exporturile celei de-a treia economii a lumii au regresat cu aproape 6 % în luna decembrie. În 2018, Japonia a înregistrat primul său deficit comercial din 2015 încoace.

Nu mai este nicio îndoială. Întreaga Asie înregistrează în acest moment o contracţie a creşterii economice. După China, Coreea de Sud, Thailanda, Singapore sau Indonezia, Japonia a anunţat, miercuri dimineaţă, că s-a confruntat în decembrie cu un puternic recul al exporturilor sale.
Calculul Ministerului nipon de Finanţe arată că această scădere a atins, ca volum, 5,8 % pe parcursul ultimei luni a anului 2018. Analiştii au regăsit un ritm similar de (s)cădere abia în 2015. Ca valoare, această scădere a fost de 3,8 %.
Ca urmare a acestei slabe performanţe de final de an, Tokyo a înregistrat primul deficit de comerţ exterior din 2015 încoace. Slaba dinamică a exporturilor sale nu a reuşit să compenseze valoarea importurilor, ca urmare a creşterii achiziţiilor nipone de pe piaţa internaţională de petrol şi gaze naturale destinate centralelor electrice interne.

În timp ce China înregistrează reducerea ritmului său de creştere anuală până la nivelul anilor 1990, adică înainte de intrarea sa în OMC, toţi marii furnizori asiatici de componente sau de produse finite înregistrează o scădere a comenzilor.
În decembrie, exporturile japoneze către China au scăzut cu 7 %, iar cele destinate Hong Kong-ului şi Coreei de Sud au scăzut cu 17,3 %, respectiv 11,6 %. În total, exporturile spre Asia, care reprezintă mai mult de jumătate din piaţa produselor «Made in Japan», au scăzut cu 6,9 %.

Tokyo, mai curând optimist

Analiştii mai puţin pesimişti cred că această contracţie este legată de încetinirea creşterii PIB-ului Chinei, care suferă de pe urma diferendelor comerciale cu SUA. Ei observă că exporturile japoneze spre SUA au continuat să crească în decembrie. Pe tot anul au crescut cu 1,6 %, în special ca urmare a unei cereri americane susţinute de echipamente de producţie, de semi-conductori şi de maşini berline din Japonia.

Pe moment, guvernul japonez estimează că economia niponă va "digera" această scădere a cererii de pe pieţele asiatice, iar investitorii neagă posibilitatea unei contracţii brutale.
Miercuri, la câteva ore după difuzarea statisticilor Ministerului de Finanţe, indicele Nikkei afişa chiar o uşoară creştere, de aproape 0,1 %.

Pe piaţa din Tokyo, operatorii au fost liniştiţi de ultimul comunicat venit de la Banca Japoniei (BoJ) care a anunţat, la încheierea reuniunii comitetului său de politică monetară, că îşi va menţine politica ultra-flexibilă. După cum era de aşteptat, BoJ a menţinut rata dobânzii la termen la -0,1 %, iar pe cea a randamentelor obligatorii pe 10 ani în jur de 0 %.

Această strategie nu ar trebui să varieze în următoarele luni, deoarece instituţia este în continuare foarte departe de obiectivul unei inflaţii de 2 % pe care promite să o aştepte din... 2013. Banca Centrală, care şi-a revizuit în scădere proiecţiile privind inflaţia, se aşteaptă deja la o creştere a preţurilor la consum de 0,8 % pentru exerciţiul fiscal de la sfârşitul lui martie 2019, apoi de 0,9 % pentru exerciţiul următor.

  • Handelsblatt: Merkel a arătat la Davos de ce lumea are încă nevoie de cancelar


Imagine


Angela Merkel nu prea a vrut să se știe despre deplasarea ei la Forumul Economic Mondial (WEF). "Iată-mă aici!", a spus cancelarul în fața unei săli pline. Iar mulți dintre cei prezenți au dat din cap în semn de recunoștință.
Gândul că ar putea fi una dintre ultimele apariții ale lui Merkel în calitate de cancelar la Davos, a provocat melancolii pe coridoarele forumului. "Avem încă nevoie de ea", spune un participant din Singapore.
De ce este nevoie încă de Merkel? Discursul ei pe tema ordinii economice mondiale și a luptei comune împotriva problemelor globale, a arătat-o din plin. "Nu putem progresa dacă mergem fiecare singur, pe drumul lui", a spus Merkel, referindu-se la creșterea naționalismului în multe țări.

Ea a reamintit înțelegerea că politica este întotdeauna arta posibilului. "Compromisurile sunt rezultatul unei acțiuni responsabile", iar Merkel a militat pentru o mai mare disponibilitate de a coopera, în special în ceea ce privește reforma organizațiilor internaționale.
Merkel a mai sugerat, de asemenea, că Germania ar trebui să fie pregătită să facă mai multe compromisuri în chestiunea controversată a exporturilor de arme, în care Berlinul intenționează să colaboreze mai strâns cu Parisul, însă regulile franceze de export (mult mai liberale) nu sunt împărtășite de mulți germani.

Mediul de afaceri dorește stabilitate politică. Dar incertitudinile sunt în creștere: disputa comercială dintre SUA și China nu a fost rezolvată, guvernul american e blocat iar Europa se îndreaptă spre un Brexit nereglementat. Piețele financiare sunt pe bună dreptate nervoase, crede cancelarul.

"Observăm politici naţionale egoiste şi populiste. În multe state atmosfera este populistă, în toate ţările au apărut dubii privind globalizarea", a mai declarat Angela Merkel, precizând că "noi credem că trebuie să cooperăm, credem că protecţionismul nu este soluţia corectă. Pledăm pentru multilateralism, prin intensificarea cooperării la nivel mondial"

Angela Merkel s-a declarat favorabilă aprofundării integrării la nivelul Uniunii Europene.
"Trebuie să dezvoltăm economii puternice. Statele europene trebuie să asume mai mult control asupra destinului comun. De asemenea, politica externă la nivel european nu este dezvoltată suficient, mai ales că unele conflicte de amploare sunt în apropierea Europei", a subliniat liderul Germaniei. Cât despre Brexit, Merkel a spus: "Decizia Marii Britanii privind ieşirea din UE ne-a făcut să ne concentrăm pe teme importante. Vrem în continuare un parteneriat important cu Marea Britanie", a subliniat ancelarul.

"Într-o zi vom privi înapoi spre 2019 și ne vom întreba: Cum de s-au întâmplat aceste lucruri?", a declarat Ștefan Gross-Selbeck, șeful Boston Consulting Digital Ventures. "Este absurd să nu știm care va fi relația noastră cu Marea Britanie peste două luni".

Dar Merkel nu a venit doar la Davos pentru a apăra ordinea liberală și comerțul liber. Ea a prezentat și o listă lungă de sarcini pentru propriul guvern. "Trebuie să înaintăm mai repede în domeniul extinderii infrastructurii digitale, tranziției energetice și a gestionării fluxurilor migratorii"

Germania a fost puternică din punct de vedere economic și a trebuit să rămână puternică pentru a putea ajuta la modelarea pe viitor a arhitecturii ordinii globale, chiar dacă "nu ne putem compara cu SUA sau cu China", a avertizat Merkel.

Cancelarul a reamintit că SUA, cu puterea lor economică și financiară, au reușit să forțeze companiile europene să aplice sancțiunile împotriva Iranului.
În timp ce Merkel a avut un discurs la limita modestiei, vicepreședintele Chinei, Wang Qishan, a menționat mai întâi realizările țării sale. "Am transformat China dintr-o economie agricolă fragilă în cea de-a doua cea mai mare economie din lume", a subliniat el. China a câștigat în influență și putere ", a spus Wang, dar această putere nu trebuie înțeleasă ca o amenințare. Dimpotrivă, "America și China sunt dependente una de alta", a subliniat el. Prin urmare, s-ar putea rezolva conflictul comercial actual numai împreună.

Astfel, aparent contradictoriu, Merkel și Wang au ajuns la o concluzie comună în ciuda valorilor lor diferite. Anume că numai multilateralismul garantează pacea în lume.
În mod similar, premierul japonez Shinzo Abe a spus: "Japonia este hotărâtă să păstreze și să dezvolte ordinea internațională liberă, deschisă și bazată pe reguli". El a avertizat împotriva escaladării măsurilor de retorsiune în litigiile comerciale și a cerut și o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Fără a menționa Statele Unite, Abe a cerut restabilirea încrederii în comerțul internațional. Sistemul trebuie să fie transparent, să protejeze drepturile de autor și să acopere domenii precum comerțul electronic și licitațiile publice. În ceea ce privește China, el a cerut partenerilor chinezi reguli mai stricte pentru utilizarea subvențiilor de stat.
Poziția Japoniei în disputa comercială este deosebit de importantă, deoarece ea va conduce grupul celor mai mari 20 de economii dezvoltate și emergente în acest an și va stabili agenda summitului G20 de la Osaka din iunie.

  • The Guardian: Extrema dreaptă ar putea exploata tensiunile provocate de Brexit, spune şeful departamentului contraterorism al Regatului Unit

Imagine




Neil Basu este preocupat şi de posibila incapacitate de a face schimb de informaţii cu partenerii din UE

Şeful serviciului de combatere a terorismului din Marea Britanie a spus că se teme că extrema dreaptă va exploata tensiunile create de Brexit, propaganda acesteia antrenând creşterea criminalităţii motivate de ură şi creând o atmosferă care poate fi exploatată de terorişti.
Comisarul asistent de la poliţia metropolitană, Neil Basu, şeful contraterorismului, a spus pentru The Guardian că este preocupat că retorica de extremă dreapta a factorilor care au dreptul legal de a se exprima va alimenta tensiuni care se vor agrava, la fel cum propaganda islamistă incită la terorism.

El a mai spus că un Brexit fără acord, care ar duce la pierderea posibilităţii de a face schimb de informaţii cu Europa, ar determina o scădere a siguranţei în cele 27 de state membre ale blocului şi Marea Britanie şi provoacă "preocupări adânci".
Basu, care îi informează în mod regulat pe premier şi pe ministrul de interne, a spus că poliţia lucrează la minimalizarea pagubelor, dar că operaţiunile vor fi încetinite şi mai împovărătoare în cazul în care Marea Britanie va ieşi fără un acord - iar miniştrii ştiu acest lucru.

Fiecare parte componentă a poliţiei se zbate să facă faţă diverselor scenarii Brexit, de la ieşirea fără acord până la renunţarea la Brexit, o dată cu apropierea termenului limită 29 martie la care Marea Britanie trebuie să plece din UE pe fondul unei mari incertitudini.
Dar neînţelegerile tot mai mari pe tema Brexit i-au determinat pe unii ofiţeri de poliţie cu rang înalt să-şi exprime preocupările privind efectul care va fi resimţit în Marea Britanie. Basu a spus: "Preocuparea mea este polarizarea şi mă tem că politizarea şi retorica extremei drepte va duce la o creştere a crimelor motivate de ură şi la o amplificare a dezordinii."

El a spus că întrevede o sporire a activităţii de extremă dreapta a unor grupuri mici dar vocale o dată cu continuarea procesului, adăugând: "sunt preocupat de acei puţini indivizi care încearcă să-şi facă un renume, de felul lui Tommy Robinson."
Basu a făcut distincţie între extrema dreaptă a cărei retorică şi activitate este legală şi aripa de extremă dreapta care include grupuri teroriste proscrise, de felul National Action.

Basu, care este totodată reprezentantul unei minorităţi etnice care deţine cea mai înaltă funcţie în poliţie, a spus că deşi este posibil ca retorica de extremă dreapta să nu fie ilegală, aceasta alimentează tensiuni şi el se teme de potenţialele sale efecte. "Generează o atmosferă permisivă pentru oamenii care vor să-şi ducă disputele la niveluri mai extreme", a spus el. "Există o diferenţă între a fi ofensiv şi (a avea un) comportament ofensiv criminal şi acesta este linia pe care noi trebuie să o monitorizăm".

La solicitarea unor exemple, Basu a spus: "Afirmaţia melodramatică că această ţară este acaparată de legea şaria, genul acesta de discurs de extremă dreapta, că asiaticii sunt interesaţi doar de ademenirea unor copii".
Deşi dezbaterile despre astfel de teme sunt legale, exploatarea in scopuri extremiste îl preocupă pe Basu pentru că ar putea împinge persoane sensibile spre comportamente mai extremiste "la fel cum retorica extremistă islamistă radicalizează oamenii".

Basu a spus că indicatorii folosiţi de poliţie pentru a măsura ceea ce simt comunităţile arată deja o oarecare accentuare a tensiunii. Deşi nu există informaţii despre ameninţări la adresa ordinii publice, poliţia face planuri pentru a le contracara, a spus el.
"Noi monitorizăm dacă informaţiile sugerează dificultăţi din sfera ordinii publice, din cauza Brexit. Până acum nu este cazul. Noi facem planuri în acest sens, deoarece este rezonabil să ne pregătim pentru asta. Acest potenţial există."

Basu are o imagine bună la Whitehall şi este considerat un potenţial viitor comisar al celei mai mari structuri de forţă din Marea Britanie.
El a vorbit cu intenţia de a promova o nouă reclamă care va fi difuzată în cinematografe, prin care oamenii sunt îndemnaţi să raporteze presupuse activităţi teroriste, în contextul în care cifrele arată că 18 atentate au fost dejucate din martie 2017 încoace, 14 fiind inspirate de extremismul islamist şi patru de extrema dreaptă.

Reţeaua contraterorismului condusă de Basu rămâne în alertă, în condiţiile în care deşi Isis a pierdut terenuri în Irak şi Siria, activitatea poliţiei şi serviciilor de securitate nu a fost diminuată, în curs fiind 700 de anchete.
În acest context, el a vorbit despre pagubele pe care le-ar produce lipsa unui acord (de Brexit), care s-ar traduce prin anularea unor instrumente cruciale de schimb de informaţii, soluţiile de înlocuire fiind mai lente.

Cele trei instrumente cruciale despre care el a spus că provoacă "preocupări adânci" anchetatorilor din sfera combaterii terorismului sunt accesul rapid la informaţii şi date prin intermediul bazei de date SIS II (sistemul de informaţii Schengen), precum şi înregistrările numelor pasagerilor şi capacitatea de folosire a mandatelor europene de arestare.
Basu a spus că daunele provocate de Brexitul fără acord activităţii poliţiei şi securităţii ar putea fi grave. "Este o breşă foarte serioasă în aranjamentele noastre de securitate", a spus el. "Dacă vom avea un Brexit fără acord şi nu putem face schimb de informaţii şi dacă pierdem accesul la aceste sisteme, aceasta va face inevitabil Regatul Unit şi Europa mai puţin sigure decât sunt astăzi".

El a spus că omologii lui europeni sunt foarte dornici să continue relaţiile şi unele părţi ale poliţiei transfrontaliere şi cooperării contrateroriste a serviciilor de securitate sunt acoperite de aranjamente care nu depind de UE.
Întrebat dacă, din punct de veere al activităţii poliţiei şi securităţii, ieşirea cu acord este preferabilă uneia fără acord, Basu a spus: "Da. Un acord ne lasă în aceeaşi poziţie în care ne aflăm astăzi sau chiar mai bine." El a mai spus că aranjamentele de securitate şi poliţie în conformitate cu acordul convenit de premier cu Europa, respins săptămâna trecută de parlamentarii britanici, ar fi atenuat daunele.

Luna aceasta, tensiunile generate de Brexit au răbufnit în momentul în care legislatoarea care se opune Brexitului, Anna Soubry, a fost convocată de militanţii pro-Brexit despre care unii susţin că ar fi extremişti, pe fondul afirmaţiilor că ea ar fi avut un comportament criminal şi că poliţia nu a luat măsuri.
Basu a spus că protestele au fost paşnice în lunile precedente, dar a fost de acord că poliţia ar fi trebuit să facă mai mult, adăugând: "Am acceptat că noi nu am acţionat aşa cum ar fi trebuit. Oricine este hărţuit sau intimidat în timp ce îşi vede de treabă în mod legal, noi ar trebui să intervenim. Nu se va mai întâmpla să nu luăm măsuri". Comisarul adjunct a spus că el a fost la Parlament pentru a le spune asta speakerului şi legislatorilor. (RADOR)

Alte articole din The Guardian :
  • Panica figurează pe agenda forumului de la Davos, dar e prea puţin şi prea târziu

În sfârşit, rezultatele galopantei inegalităţi create de elita mondială au ajuns-o din urmă şi pe ea

Să-l deplângeţi pe sărmanul miliardar pentru că, astăzi, el e încercat de un sentiment nou şi neliniştitor: teama. Ordinea lumii la care el ţinea atât se năruie mai rapid decât valoarea lirei sterline. El se teme că, în locul ei, va veni haosul. Să reţineţi asta în această săptămână, când plutocraţii se adună deasupra noastră, în staţiunea de schi Davos: ei sunt îngroziţi.

Indiferent de platitudinile răsuflate pe care le au pregătite pentru camerele TV, ceea ce îi îngrozeşte este haosul din adâncuri. Uitaţi-vă numai la noul raport al organizatorilor reuniunii, care începe cu plângăreaţa întrebare: "Lumea se îndreaptă în somn spre o criză?" În sondajul însoţitor printre miile de şefi, de bărbaţi cu bani (pentru că finanţele, ca şi bogăţia, rămâne încă apanajul bărbaţilor) şi de alţi "factori de decizie din Davos", nouă din zece spun că se tem de un război comercial sau de "o altă confruntare economică între marile puteri". Cei mai mulţi mărturisesc că se tem de "agendele populiste şi naţionaliste" şi de "furia publică la adresa elitelor". Ca pe o cauză a acestui seism politic, ei disting două plăci tectonice mişcătoare: schimbarea climei şi "încrâncenarea crescândă a comunităţilor".

Pretinsa nevinovăţie, schimbul nesfârşit de învinuiri, uşoara roşeaţă, toate astea îi fac să semene cu nişte incendiatori care deplâng focul chiar de ei provocat. Se prea poate ca populismul de toate felurile să fie blestemul miliardarilor, dar ei sunt cei care au ajutat la crearea lui. De zeci de ani, nouă celorlalţi, ei sunt cei care ne-au inoculat nesiguranţa şi ne-au spus că asta e spre binele nostru. Au trucat un sistem economic care i-a răsplătit cu bogăţii şi care i-a păcălit pe ceilalţi. Au susţinut şi finanţat nişte politicieni care să le ofere calea cea mai uşoară spre parvenire. Cu şepci roşii pe care scrie Maga (prescurtare de la Make America Great Again, sloganul electoral al preşedintelui american Donald Trump, n. red.) şi cu veste galbene, această răbufnire este mai urâtă şi mai mitocănească decât orice ai mai putea vedea în Alpii acoperiţi de zăpadă, dar "patinatorii" care se întâlnesc acolo se pot reclama drept "producători executivi" ai întregului putregai. Păcat că nu prea se mai dau dividende.

Raportul Oxfam din această săptămână este cel mai recent document care alocă cifre acestui "munte" de bogăţie şi putere. Nişte bogătani care ar umple un singur microbuz - exact 26 de persoane - domnesc acum peste jumătate din populaţia planetei, iar averea colectivă a miliardarilor sporeşte zilnic cu $2,5 miliarde. Această polarizare economică este cu mult mai obscenă decât orice ar detesta "omul de Davos", iar ea este principala cauză a acestei vrajbe politice care îi face lumea atât de instabilă.

Această mare nedreptate nu a fost creată de vreo forţă naturală. Prăpastia dintre cei superbogaţi şi noi ceilalţi nu s-a deschis peste noapte. Ea s-a adâncit mai degrabă timp de decenii şi a fost creată în mod deliberat. Regatul Unit s-a aflat în linia întâi în crearea unei mai mari inechităţi: în timpul primelor două mandate ale sale, Margaret Thatcher a redus cu mai mult de jumătate impozitele "marilor câştigători". Ea "a rupt spinarea" sindicatelor. Pe parcursul celor 16 ani în funcţie, Thatcher şi John Major au dat gata mai multe active publice decât Franţa, Italia, Spania, Germania, Australia şi Canada luate la un loc.

Oh, dar să lăsăm Davosul, asta-i poveste veche. Nu există aşa ceva. S-o fi dus Thatcher, dar ideologie ei continuă să îţi scoată banii din ţeşcherea. Dacă angajaţii din ziua de azi ar primi aceeaşi cotă din venitul naţional ca în anii '70, am sta mult mai bine. Potrivit calculelor făcute de un colectiv de cercetărtori de la Foundational Economy, în prezent, un angajat cu program normal de lucru cu un salariu mediu de £29.574 (venit anual, n red.) ar primi o majorare de £5.471 (la nivel anual, n. red.).

În acelaşi timp, şefii de la FTSE (agenţii de la Bursa din Londra, n. red.) primesc salarii până la cer tocmai din cauza primelor care îi fac să ajungă pareteneri în marile companii pe care le administrează.
Acolo unde au condus trupele de şoc ale lui Thatcher, restul Occidentului le-a cam urmat. Liderii politici din întreg spectrul le-au oferit bogaţilor ce doreau. Nu conta dacă ai votat pentru Tony Blair sau pentru David Cameron, pentru Bill Clinton sau George W. Bush, tu oricum, dădeai peste "omul de Davos".

În anii '80, pe când "tăia panglica acestei noi ordini", Ronald Regan pretindea că cele mai îngrozitoare nouă cuvinte din limba engleză sunt: "Sunt din guvern şi am venit să vă ajut". Era probabil o glumă, dar intenţia era destul de reală. În ultimele trei decenii, elitele politice şi economice ne-au cam rupt "schelăria socială" - drepturi, taxe şi instituţii. Pentru un timp, asta s-a dovedit profitabil, dar acum asta le ameninţă propria lume. Şi încă mai blochează o serie de alternative rezonabile prin care bogăţia ar fi impozitată mai mult, angajaţii ar dispune de mai multă putere, iar companiile nu ar funcţiona doar pentru a-i îmbogăţi pe patroni. Soluţiile cu privire la această criză nu vor veni de pe un vârf de munte: ele vor depinde de noi, astfel încât să dispunem de propria noastră putere. La 30 de ani după Reagan, cele mai ridicole nouă cuvinte din limba engleză sunt: "Fac parte din elită şi am venit să ajut". (RADOR)


3611 afisari


Niciun comentariu
comenteaza