Controversele privind dreptul de autor pe piața unică digitală propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului - Hotnews Mobile
1 € 4,6590 1 USD 4,0594marţi 14 aug 2018
Dosare Juridice - Proprietate intelectuală

Controversele privind dreptul de autor pe piața unică digitală propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului

de Dana Blaer Vineri, 20 iulie 2018, 13:32
- a A+
Imagine
Parlamentul European a respins o reformă controversată privind drepturile de autor în Uniunea Europeană, un text susţinut puternic de creatori, artişti, editori de presă. 



Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală (disponibilă aici ) este sursa a numeroase disensiuni între creatorii de conținut, pe de o parte, și utilizatorii on-line ai conținutului, pe de alta. În timp ce susținătorii Directivei solicită Comisiei Europene o mai bună protecție în mediul digital a conținutului protejat prin drepturi de autor, mai ales în contextul accesărilor transfrontaliere, oponenții acesteia ridică întrebări cu privire la necesitatea, oportunitatea și impactul schimbărilor presupuse de o potențială intrare în vigoare a Directivei. 

Cât privește scopurile urmărite de Comisia Europeană, anvergura reformei în domeniul drepturilor de autor avută în vedere prin Directivă este vastă.

Astfel, în preambulul inițiativei legislative se afirmă că titularii de drepturi se confruntă cu obstacole semnificative în încercarea de a acorda licențe pentru drepturile lor și de a fi remunerați pentru distribuirea on-line a conținutului creat de ei, respectiv, că aceștia nu beneficiază de o parte echitabilă din valoarea generată de utilizarea operelor pe care reușesc să le licențieze. Comisia consideră și că lipsa de echitate în împărțirea sumelor obținute din distribuția de conținut on-line se manifestă și în domeniul presei, din această cauză fiind amenințată chiar viabilitatea anumitor publicații de presă din Uniune.

Un alt scop urmărit de Comisie ar fi facilitarea accesului on-line la operele aflate în afara circuitului comercial, prin implementarea unui mecanism specific de încheiere a licențelor între instituțiile care dețin patrimoniul cultural și utilizatorii care asigură distribuția on-line. Nu în ultimul rând, propunerea de Directivă include excepții de la regulile stricte guvernând extragerea textului și a datelor din resurse on-line (data mining) efectuată de instituții de învățământ, în scop ilustrativ.

Deși nu se poate nega competența Comisiei Europene de a adopta măsuri precum cele avansate în propunerea de Directivă, și nici idealurile urmărite de Comisie – „evitarea fragmentării pieței interne”, „remunerarea echitabilă a creatorilor de conținut”, „conservarea și promovarea patrimoniului cultural” (doar pentru a ilustra o parte dintre acestea) -, conținutul propunerii a atras numeroase critici.

Membri ai comunității științifice europene, organizații neguvernamentale, jurnaliști, societăți private, politicieni, dar și simpli cetățeni sunt nemulțumiți atât de standardul exagerat de ridicat al protecției oferite creatorilor de conținut (mulți reclamând influența nefastă a intereselor industriei audio-vizuale în acest sens), cât și de consecințele inevitabile ale implementării măsurilor de protecție prescrise de propunerea de Directivă.

O primă nemulțumire se centrează asupra faptului că furnizorii de servicii ale societății informaționale (precum Facebook sau Wikipedia) vor trebui să monitorizeze activ conținutul digital încărcat de utilizatorii lor pentru a împiedica încălcarea drepturilor de autor protejate prin lege. Astfel, filtrele implementate de site-urile web ar fi nevoite să prevină sau să elimine postările care, prin conținutul lor, aduc atingere drepturilor de autor ale altora. Cu toate acestea, filtrele on-line nu sunt întotdeauna eficace, iar numeroasele aspecte ce trebuie analizate cu privire la o operă protejată reprezintă o provocare majoră chiar și pentru un operator uman. În urma implementării propunerii de Directivă, filtrele on-line ar trebui să fie reprogramate pentru a decide dacă conținutul postat de un utilizator este protejat de un drept de autor aparținând altei persoane, dacă utilizarea conținutului este permisă de autor sau dacă se încadrează în utilizările permise de legislația națională a statului unde conținutul este afișat. În multe cazuri, deciziile de acest tip ridică numeroase probleme pentru specialiști și trebuie luate de la caz la caz; astfel, este greu de imaginat că un program software ar putea să internalizeze toți factorii relevanți pentru a concluziona că avem de-a face cu o încălcare a unui drept de autor.  

Îngrijorate de obligația cuprinsă în propunerea de Directivă de a acorda despăgubiri titularilor atunci când nu iau măsuri „rezonabile” pentru a împiedica încălcările drepturilor de autor, platformele on-line majore pot alege să implementeze un sistem automat prin care resping încărcarea oricărui conținut, dacă există indicii minimale în sensul încălcării unui drept de autor (cum ar fi cazul sampling-ului de piese cunoscute, cel al parodiilor sau chiar al clipurilor video unde o piesă cunoscută rulează pe fundal).

O altă critică adusă propunerii de Directivă privește protecția suplimentară conferită articolelor din presă. Conform prevederilor acesteia, editorii de publicații de presă rețin drepturile de proprietate intelectuală inclusiv asupra link-urilor către articolele acestora (spre exemplu, snippet-urile de articole prezentate în postările pe rețelele de socializare). Astfel, utilizatorii care distribuie on-line articole de presă vor avea nevoie de licență pentru a partaja un asemenea conținut, întrucât editorii articolelor dețin drepturile de proprietate intelectuală asupra lor. O asemenea măsură dă naștere unor îngrijorări întemeiate – printre altele, limitarea diseminării de informații de presă și, cel mai grav, chiar descurajarea partajării de știri de către utilizatori, odată implementate schimbările preconizate de propunerea de Directivă. 

Nu în ultimul rând, comunitatea științifică se declară, și ea, îngrijorată de propunerile privind data mining-ul (i.e., folosirea de conținut și meta-date cu scop statistic, pentru identificarea trend-urilor curente ale societății sau în scop de cercetare) avansate în Directivă. Dacă, în prezent, cadrul legal UE prevede că utilizarea conținutului on-line în scop educațional este permisă, propunerea de Directivă impune ca mining-ul să aibă loc la sediul unei instituții de învățământ sau prin intermediul unei rețele electronice securizate care poate fi accesată numai de studenți și cadre didactice.  

Deși Comisia Europeană dă dovadă de cele mai bune intenții în promovarea propunerii de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală, consensul aproape unanim asupra consecințelor negative pe care implementarea prevederilor ei le poate atrage ar trebui să dea de gândit atât Comisiei, cât și parlamentarilor UE.

Pe 5 iulie 2018, Parlamentul European a respins forma Directivei avansată spre aprobare, și a decis redeschiderea dezbaterilor asupra acesteia în luna septembrie, în sesiunea de toamnă. Rămâne de văzut cum și în ce măsură îngrijorările societății civile europene se vor face auzite și dacă vor fi reflectate într-o versiune mai „echilibrată” a Directivei. 

Un articol semnat de Dana BLAER, Avocat senior al Țuca Zbârcea & Asociații 
1499 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza