​INTERVIU Kader Abdolah, scriitor olandez-persan: Sunt sigur că in viitor mii de iranieni își vor părăsi tara. Si asta va fi din nou o mare problemă pentru Europa / Imigranții și societățile au nevoie de timp. Poate să îți fie teamă, dar istoria își va îndeplini menirea - Hotnews Mobile
1 € 4,6480 1 USD 4,0896luni 10 dec 2018

​INTERVIU Kader Abdolah, scriitor olandez-persan: Sunt sigur că in viitor mii de iranieni își vor părăsi tara. Si asta va fi din nou o mare problemă pentru Europa / Imigranții și societățile au nevoie de timp. Poate să îți fie teamă, dar istoria își va îndeplini menirea

de Ionut Baias Miercuri, 13 iunie 2018, 18:55
- a A+
Imagine
Kader Abdolah (n. 12 decembrie 1954) este un scriitor, poet și jurnalist olandez, de origine iraniană sau, după cum ne-a declarat, un scriitor olandez-persan-european. Kader Abdolah a studiat fizica la Universitatea de Științe din Arak. Scriitorul a făcut parte din mișcarea de rezistență, mai întâi, împotriva șahului Mohammed Reza Pahlavi, mai apoi, împotriva regimului lui Khomeini. A părăsit Iranul în 1985, căutând azil politic în Occident. În anul 1988 s-a stabilit în Delft, Olanda, scriind sub pseudonimul, compus din prenumele a doi prieteni, care au fost executați în timpul regimului lui Khomeini. Romanul său Het huis van de moskee (La porțile moscheii) a fost un best-seller, reprezentând biletul de intrare al scriitorului în literatura contemporană.



Ionuț Baiaș: Ieșirea SUA din acordul nuclear cu Iranul și mutarea ambasadei SUA în Ierusalim au bulversat scena politică internațională și au produs o falie chiar între aliații tradiționali UE-SUA. Care credeți că sunt implicațiile pentru Iran?

Kader Abdolah: Nimeni nu știe. Nu avem în mâinile noastre nici un factor stabil. Nu cunoaștem ce își dorește președintele și ce vrea să facă. Știm că SUA doresc să distrugă puterea politică iraniană. Dar nici chiar liderii iranieni nu știu care poate fi următorul pas. De asemenea, nici Trump nu cunoaște care ar fi consecințele deciziei sale. Decizia asta va schimbă multe lucruri, nu numai pentru Iran, ci va schimbă și relația dintre SUA și Europa, relația dintre Iran, Rusia și China. Este o mișcare uriașă cu consecințe uriașe. Vom vedea ce se va întâmpla.

Aceste sancțiuni le conferă ayatolahhilor mai multă putere decât până acum, ei devin mai periculoși decât până acum. Sunt sigur că în viitor mii de iranieni își vor părăși țară. Și asta va fi din nou o mare problema pentru Europa.
Ionuț Baiaș: Trump și SUA se bazează pe faptul că, prin impunerea unor sancțiuni economice dure, vor stârni o reacție de revoltă a iranienilor, iar odată cu căderea republicii islamiste de la Teheran, întreg islamul politic va intra în agonie, inclusiv în lumea sunită. Nu pot însă să nu mă gândesc la cartea dumnevoastră unde fiecare imam sau lider spiritual se simțea dator cu o predică anti SUA iar atmosfera pare tot mai vitriolantă. Vor urma din nou vremuri grele pentru "Aga Djan" (n.r. personajul central și moderat al romanului "La Porțile Moscheii")? Prevedeți o schimbare de regim la Teheran?

Kader Abdolah: Atât Aga Djan cât și eu ne dorim un regim mai bun, dar în fond este doar o dorința. Nu e realizabilă acum. Întreaga lume și nici președintele Trump nu sunt capabili să facă schimbarea asta. Urăsc acest regim, dar asta nu schimbă nimic. Dar cred că aceste sancțiuni le conferă ayatolahilor mai multă putere decât până acum, ei devin mai periculoși decât până acum. Îmi place că președintele Trump pune presiune pe ei, însă el inevitabil pune presiune pe poporul iranian. Sunt sigur că în viitor mii de iranieni își vor părăși țară. Și asta va fi din nou o mare problema pentru Europa.

La Portile Moscheii
Ionuț Baiaș: Scriitorul libanez Elias Khoury spunea zilele trecute la București că fostul dictator al României "Nicolae Ceaușescu trăiește încă, dar s-a mutat în lumea arabă“. Sub acel regim totalitar, românii își doreau libertate și apropiere de Occident, dar asta nu împiedica regimul Ceaușescu să aibă o puternică retorică antioccidentală. Vedem tot mai des proteste în Iran. Care e raportarea omului obișnuit din Iran la regimul aflat la putere?

Kader Abdolah: Iranul are circa 80 de milioane de oameni, dar regimul asiguraă slujbe și salarii doar pentru circa 10 milioane, ori aceștia sunt cei care sprijină regimul. Pot să spun cu certitudine că cei circa 70 de milioane rămăși sunt împotriva regimului și nu îl doresc. Ei își doresc stabilirea unor relații bune cu restul lumii. Dar acest lucru nu e ușor de făcut. Pentru că ayatollahii dețin putere financiară având banii proveniți din petrol și arme puse în slujba unei armate civile foarte periculoase.

Ionuț Baiaș: În Europa de Est și de S-E, mă refer în special la Ungaria și Polonia, există o politică clară antiimigratie acuzând Bruxellesul că duce la islamizarea Europei și că ar submina fundamentul creștin al Occidentului. Tema prinde tot mai mult contur și în alte state ale UE. Se vorbește chiar că recunoașterea unei mărci creșține a Europei ar reuși să îmbunătățească relația Europei creștine cu musulmanii. Cum priviți această teamă a europenilor?

Dacă nu ai încredere în puterea propriei tale culturi și a propriei tale țări, în puterea trecutului tău, a limbii și literaturii tale, atunci trebuie să te temi de Islam și de imigranți.
Kader Abdolah: Sunt surprins să aud astfel de întrebări legate de astfel de temeri/frici. Dacă nu ai încredere în puterea propriei tale culturi și a propriei tale țări, în puterea trecutului tău, a limbii și literaturii tale, atunci trebuie să te temi de Islam și de imigranți. Dar, spre exemplu, eu locuiesc în Olanda, o țară mică, și cred că cultură, limba, religia, ploaia și vântul din această țară sunt 100% capabile să primească Islamul imigranților și să-l schimbe într-unul nou, un Islam nou cu cultură olandeză incorporată în el. Același explicație poate fi folosită și raportându-mă la țară ta. Dacă nu crezi în puterea culturii românești, atunci ai dreptul să îți fie teamă.

Ionuț Baiaș: Pascal Bruckner afirmă în cartea "Un rasism imaginar. Islamofobie și culpabilitate"că principală cauza a atacurilor teroriste este o cauză teologică, care ține de religia islamică, o religie care în momentul de față promovează moartea și uciderea în numele Coranului, iar intervențiile militare ale Occidentul în Orientul Mijlociu sau sărăcia vin în plan secundar. Tot el mai spune că Islamul este în regres și nu în creștere și tocmai de aceea este atât de periculos. Sunteți de acord?

Va spun că există multe lucruri periculoase în Coran, dar și multe lucruri frumoase. Dar întrebarea care se pune este cum îl citești?
Kader Abdolah: Îl respect pe Pascal Bruckner și implicit, respect opinia să. Sunt convins că dacă aș fi în locul sau, aș putea spune exact același lucru. Dar eu sunt un scriitor olandez-persan-european. Am crescut cu literatură veche persană. Am citit toate cărțile vechi. Ele sunt adevărate opere de artă și avem Maeștrii scriitori cu sutele în literatură clasică persană. Toate spun: Există o singură carte și asta este Coranul. Nu i-am înțeles, dar acum îi înțeleg. Ei au citit Coranul, au luat cele mai frumoase părți din el și le-au transformat în opere de artă. Va spun că există multe lucruri periculoase în Coran, dar și multe lucruri frumoase. Dar întrebarea care se pune este cum îl citești? Este o opera de artă că și Biblia și Tora. Sunt multe lucruri greșite și în ele dar eu le iubesc oricum. Există doar trei opere de artă pe care omenirea le-a scris: Tora, Biblia și Coranul. Dacă aș merge pe Marte, le-aș lua cu mine.

Ionuț Baiaș: Aveți de acum toată experiența migrantului. Credeți că multiculturalismul -revin la Brukner- este greșit deoarece se axează mai mult pe integrarea comunităților și nu a individului? Spre exemplu, primarul de origine pakistaneză al Londrei spune că musulmanii de la Londra, trăiesc doar în comunitatea lor și nu știu mare lucru despre ceea ce se întâmplă în restul țării.

Imigranții și societățile au nevoie de timp. Nu te îngrijora, poate să îți fie teamă, dar istoria își va îndeplini menirea. Nu te îngrijora.
Kader Abdolah: Imigrația curentă în Europa e un fenomen tânăr. Și eu înțeleg toate aceste probleme. Și înțeleg toate aceste frici. Dar e un timp scurt ce în istorie nu înseamnă nimic. Căci are nevoie de timp și cere timp. Un exemplu bun ar fi problema evreilor în Europa. Pentru ei, din punct de vedere istoric, au trecut aprox 400 de ani până când au reușit să își găsească locul lor în societate. Ei obișnuiau să trăiască în ghetouri, la marginea orașelor, dar acum ei sunt prezenți în toate aspectele/domeniile importante din toate țările. Imigranții și societățile au nevoie de timp. Nu te îngrijora, poate să îți fie teamă, dar istoria își va îndeplini menirea. Nu te îngrijora.

Ionuț Baiaș: Mărturisesc că am înțeles mult mai multe despre Iran și iranieni citind romanul dumneavoastră "La Porțile moscheii" decât din documentare și interviuri. Așa cum am înțeles mai mult despre Afganistan citind cărțile lui Khaled Hosseini sau despre Libia citindu-l pe Elias Khoury. Așa aminti și de Azar Nafisi. O carte ajunge mult mai ușor la inima cititorului fiindcă are o poveste, o drama personală și nu doar date seci. Cum vedeți rolul și evoluția acestei "literaturi de migrație" cum o numesc specialiștii?

Intrați în contact cu vecinii voștri imigranți. Vorbiți cu ei, plimbați-va cu ei, invitați-i la voi și purtați discuții cu ei. Și o recomandare importantă: bucurați-va de această schimbare.
Kader Abdolah: E o întrebare bună ce îți arată cât mai clar ce pot imigranții să facă. Ca și scriitor am promovat un stil nou, povești diferite, cărți diferite în literatură olandeză. Eu sunt doar unul, dar există milioane de Kader Abdolah care au ajuns în Europa și milioane de Kader Abdolah care se vor naște în Europa.

Ionuț Baiaș: Când vom avea ocazia să citim și alte cărți de Kader Abdolah în limba română?

Kader Abdolah: Este treaba celui care publică, dar sunt sigur că într-o zi cititorii români vor citi următoarele mele 17 cărți scrise în olandeză. Dar doar să le citești, nu e suficient. Intrați în contact cu vecinii voștri imigranți. Vorbiți cu ei, plimbați-va cu ei, invitați-i la voi și purtați discuții cu ei. Și o recomandare importantă: bucurați-va de această schimbare. Pentru că istoria nu ascultă de mine sau de ține. Ea își face treaba iar noi nu putem face decât un singur lucru: să o vedem, să o înțelegem și, dacă e posibil, să ne bucurăm de ea. Îi salut pe oamenii din România.



Citește și:

VIDEO INTERVIU Mira Feticu, autoarea unui bestseller în Olanda în care tratează "jaful secolului", furtul tablourilor din Rotterdam. Cum văd olandezii literatura română și pe români? Păi, nu prea știu nimic...

VIDEO INTERVIU cu Varujan Vosganian: "Cartea șoaptelor" și "Copiii războiului", două cărți reper despre învinșii secolului trecut
2588 de afisari


Exact
Vade Retro [utilizator], Miercuri, 13 iunie 2018, 21:32
+15/25
Islamul olandez nou care a asasinat politicianul Pim Fortuyn si autorul Theo van Gogh.
Degeaba
ABBV [utilizator], Miercuri, 13 iunie 2018, 23:08
+9/13
Islamul e islam. Nici una din religiile care o dau pe razboi nu ajuta societatea nici islam nici ortodoxia .....probabil doar o mica diferenta islamul e mai agresiv in rest la fel .....status quo nimic nu se schimba toate sunt medievale. Si atat cat vor exista oameni slabi ....vor avea priza!
inca 9 comentarii comenteaza