Normele de aplicare a modificărilor din Codul fiscal lasă încă nelămurite câteva aspecte sensibile pentru mediul de business și ridică întrebarea utilității lor - Hotnews Mobile
1 € 4,6662 1 USD 4,0240luni 18 iun 2018
Dosare Juridice - Fiscalitate

Normele de aplicare a modificărilor din Codul fiscal lasă încă nelămurite câteva aspecte sensibile pentru mediul de business și ridică întrebarea utilității lor

de Daniel Grigore Vineri, 8 iunie 2018, 10:48
- a A+
Imagine
În contextul multiplelor modificări ale Codului Fiscal care au intrat în vigoare în 2018, companiile au așteptat cu mare interes aprobarea normelor metodologice pentru a se edifica în privința aplicării noilor prevederi, mai ales în câteva arii sensibile.



Guvernul a publicat abia pe 25 mai actul normativ privind normele, astfel că timp de aproape cinci luni au lipsit detaliile tehnice necesare punerii în practică a unor prevederi, fapt ce a dus și la blocarea anumitor activități. Cu toate acestea, apariția normelor nu a lămurit toate situațiile pe deplin așa cum era de dorit. Astfel că analizând cuprinsul lor, observăm că fac referire și la o parte din legislație care între timp (de la data publicării modificării Codului fiscal până la cea a publicării normelor) nu mai este în vigoare. Mai mult, prevederea care a înlocuit-o pe cea abrogată între timp, respectiv în martie 2018, nu este acoperită de norme.

Este vorba de articolul 25, alin. (3), lit. n) din Codul Fiscal care intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 prin OG 25/2017 și care viza limitarea deductibilității cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, până la un plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate.
 
Această prevedere a stârnit multiple discuții în mediul de afaceri și în special în cel financiar-bancar pentru că a schimbat fundamental tratamentul fiscal în cazul tranzacțiilor cu portofolii de credite neperformante.

Astfel, au apărut întrebări la care nu erau răspunsuri: Ce valoare a creanței ar trebui luată în considerare? Ce se întâmplă cu acele creanțe înregistrate în conturi extrabilantiere? Ce se întâmplă cu acele creanțe provizionate integral conform reglementărilor BNR?

În mare parte, răspunsurile au venit odată cu adoptarea OG 25/2017 în Parlament prin legea 72/2018.  Legea a abrogat lit. n) de la alin. (3), art. 25 din Codul Fiscal și a înlocuit-o cu alin. (10) al art. 25 care prevede că pierderile nete din cesiuni de creanțe (diferență între preț și valoarea creanței) sunt deductibile în limita a 30%. În cazul instituțiilor de credit, dacă aceste creanțe sunt înregistrate extrabilantier sau provizionate, 30% din această pierdere reprezintă element similar veniturilor. 

De ce ar mai fi necesare norme pentru prevederi abrogate

Legea a intrat în vigoare pe 22 martie. Prin urmare, există două prevederi distincte pentru deductibilitatea creanțelor înstrăinate: prima vizează intervalul 1 ianuarie - 22 martie, iar cea de-a doua perioada începând cu 22 martie.

Așa cum precizam anterior, actorii din sector aveau nevoie de norme pentru a aplica regulile din Codul fiscal. Normele publicate pe 25 mai vizează, însă, doar aplicarea acestora între 1 ianuarie și 22 martie.

Având în vedere întârzierea se ridică unele întrebări asupra utilității lor în noul context. 

Deși normele metodologice reprezintă norme interpretative subordonate normei generale din Codul Fiscal, principiul neretroactivității legii este aplicabil și în cazul lor, așa cum a consacrat și Curtea Constituțională a României (Decizia Curții Constituționale nr. 619/11.10.2016). 

Prin urmare, prima întrebare este: Sunt aplicabile normele metodologice aduse în aplicarea art. 25, alin. (3), lit. n), având în vedere că la data publicării în Monitorul Oficial a acestor norme (i.e., 25 mai 2018), prevederea în cauza era deja abrogată de aproape două luni? 

Mai mult, așa cum am arătat, forma articolului aflată în vigoare în momentul de față este semnificativ diferită și necesită la rândul său clarificări, de exemplu nu este cert care valoare a creanțelor ar trebui luată în considerare (mai puțin în cazul unui revânzator unde legea este explicită). 

Din moment ce normele metodologice publicate în 25 mai nu aduc aceste detalii tehnice necesare pentru punerea în aplicare a Codului fiscal, rezultă că va trebui adoptat un nou act normativ pentru completarea normelor.

Cazul deductibilității creanțelor înstrăinate reprezintă, până la urmă, un exemplu al instabilității și lipsei de predictibilitate legislativă. Modificarea Codului fiscal în mai multe etape prin acte normative distincte într-un timp scurt creează incertitudine în piață care se traduce prin blocaje de activitate (atâta timp cât nu se știe ce tratament fiscal se aplică operațiunilor), precum și vid de legiferare pe anumite zone.

Un articol scris de Daniel Grigore, Senior Consultant, Deloitte România
1703 afisari


Legile trebuie prost făcute
Spiky [utilizator], Sâmbătă, 9 iunie 2018, 8:27
+1/1
Pentru ca oamenii să capete dispreț pentru lege și să aprobe pe hoții care le fac dinadins proaste.
Când nelegiuții fac legea, proștii se miră de ce nu merg bine treburile în țară... și dau vina pe cei care critică guvernarea nelegiută...
comenteaza