Subiectele zilei: Cât pierde România în scandalul mutării ambasadei din Israel; Facem comisii speciale degeaba. România se îndepărtează de criteriile pentru aderarea la euro; Viktor Orbn, un anti-Macron în estul Europei? - Hotnews Mobile
1 € 4,6303 1 USD 3,9308duminică 20 mai 2018

Subiectele zilei: Cât pierde România în scandalul mutării ambasadei din Israel; Facem comisii speciale degeaba. România se îndepărtează de criteriile pentru aderarea la euro; Viktor Orbn, un anti-Macron în estul Europei?

de Cosmin Orasanu Miercuri, 16 mai 2018, 5:25
- a A+
Imagine
Cât pierde România în scandalul mutării ambasadei din Israel. „Nu ne mai putem poziţiona ca un stat-partener UE, ci ca un stat din nucleu-dur al lui Trump“ Conflictul dintre Klaus Iohannis şi Guvernul Dăncilă, generat de relocarea ambasadei la Ierusalim, va ştirbi credibilitatea României în ochii partenerilor europeni şi va amplifica tensiunile interne, cred specialiştii contactaţi de Adevărul. Citeste mai mult: adev.ro/p8s4gkPreşedintele Klaus Iohannis a discutat ieri, timp de o oră, cu premierul Viorica Dăncilă despre relocarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, o decizie pe care Guvernul a anunţat-o fără a se consulta cu şeful statului, demnitarul care, potrivit Constituţiei, reprezintă ţara pe plan extern. Viorica Dăncilă a fost însoţită la Cotroceni de Ana Birchall, vicepremierul axat pe politică externă, şi de Teodor Meleşcanu, şeful diplomaţiei. În urma discuţiilor, Preşedinţia şi Guvernul au transmis două comunicate de presă care nu par să ajungă la o concluzie comună, precizeaza Adevarul.



Facem comisii speciale degeaba. România se îndepărtează de criteriile pentru aderarea la euro Deși Executivul a înființat o Comisie Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro, politicile guvernamentale ne îndepărtează de criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. România are ca țintă să adere la euro în 2024, ultimul termen anunțat public, însă pregătirea pentru realizarea acestei ținte se rezumă deocamdată la înființarea formală a unei comisii naționale conduse de premierul Viorica Dăncilă. În realitate, criteriile reale de convergență sunt departe de atins, iar indicatorii macroeconomici se înrăutățesc. Creșterea economică uriașă din ultimii ani nu a redus decalajul dintre regiuni, iar diferența dintre cei mai bogați cetățeni ai țării și cei mai săraci s-a majorat, informeaza Romania Libera.

Viktor Orbán, un anti-Macron în estul Europei? În discursul său de reînvestire ca premier al Ungariei, Orbán s-a poziționat la polul opus faţă de Macron în politica europeană. El vrea să atragă de partea sa țările din estul UE. Să fie acesta un demers realist? Când premierul ungar Viktor Orbán ține un discurs important, el strecoară intenționat idei sau cuvinte provocatoare. După realegerea sa din 2014, de exemplu, el a declarat "era dezbaterilor politice" încheiată în Ungaria și a anunțat începerea "erei acțiunii". În același an, el a anunțat transformarea Ungariei într-un "stat iliberal, bazat pe muncă". Vara trecută, într-un alt discurs notabil, el a echivalat Comisia Europeană cu "inchiziția" și a numit Ungaria drept bastion al Europei creștine, relateaza Deutsche Welle.

Cât au câștigat românii din pensia privată și unde sunt investiți banii Administratorii fondurilor de pensii private au reușit să aducă un plus de circa 9% pentru cei peste 7 milioane milioane de cotizanți, prin felul în care au plasat banii colectați. Acest randament, însă, a fost erodat, în parte, de comisioanele administratorilor. Fondurile de pensii au încasat, de la înființare până în prezent, aproape 1,8 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) din comisioanele aplicate contribuțiilor, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Este o sumă importantă, dar, totuși, nu mai mare decât cea adusă până acum subformă de randament, adică sumele adăugate la contribuții ca urmare a plasamentelor făcute de administratori. Firmele care administrează fondurile de pensii private plasează banii colectați de la cei 7 milioane de români care contribuie în diverse forme de investiții, scrie Romania Libera.

TVR a cheltuit 214.000 de lei pentru deplasarea Doinei Gradea şi a altor şefi la Lisabona pentru Eurovision Doina Gradea, preşedinta-directoare generală a Societății Române de Televiziune (SRTV), a făcut parte din delegaţia TVR care s-a deplasat la Lisabona la faza finală a Eurovision 2018. Alături de ea a mai mers şi Cristian Zgabercea, fostul om de încredere al lui Nicuşor Constantinescu, și Iuliana Marciuc, ca şef de delegaţie, potrivit informaţiilor G4Media.ro. Delegaţia a fost compusă din 24 de persoane, dintre care doar 6 membri ai trupei The Humans, restul de 18 persoane din delegație fiind angajaţi ai TVR. Toată deplasarea a costat TVR 214.000 de lei, potrivit unui document intern consultat de G4Media.ro. Angajaţii TVR s-au deplasat în perioade diferite, unii de doar câteva zile, alţii de câteva săptămâni, potrivit informaţiilor G4Media.

Spitalul din Mioveni confirma salariul medicului chiulangiu: "Castiga 9.300 de lei net pe luna si e cercetat disciplinar!" Implicarea unui cetățean obișnuit din Mioveni a transformat un caz aparent banal într-o cercetare a Spitalului Orășenesc. Pe 9 mai, Augustin Zamfira trimite o scrisoare ministrului sănătății, Sorina Pintea. El îi povestește cum, de 40 de zile, așteaptă ca medicul psihiatru Bogdan Ștefănache să vină la muncă. Zamfira a decis să acționeze văzând cum, zi de zi, toți pacienții suportă umilința așteptării în fața unui cabinet gol, unde doctorul nu apare! Ziarul merge la Policlinica Spitalului Orășenesc din Mioveni și, în locul medicului, în cabinet e doar asistenta. Nimeni dintre pacienți nu-și amintește când l-a văzut ultima oară pe Ștefănache. După publicarea articolului, foștii colegi de facultate din Târgu Mureș povestesc, cu jenă, peripețiile unei cariere lipsite de orice implicare a medicului Ștefănache, arata Tolo .

Imperiul Otoman se întoarce în Balcani În timp ce Uniunea Europeană este îngrijorată din cauză că Moscova încearcă să-şi sporească influenţa în zona balcanică, Ankara îşi construieşte din ce în ce mai multe pârghii în acest spaţiu. La un secol după ce otomanii au pierdut Balcanii, urmaşii fostului imperiu îşi fac loc în această zonă, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană, care încearcă să câştige influenţă în acest spaţiu, nu va avea de furcă numai cu Rusia, ci şi cu ambiţiile în creştere ale Turciei. Interesul Bruxelles-ului pentru Balcani a crescut în ultima perioadă. Iar joi, liderii UE se vor întâlni cu omologii lor din şase ţări din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia - în capitala Bulgariei, Sofia. Este primul summit de acest tip începând din 2003, informeaza Adevarul.

Scutul de la Deveselu ar putea fi întărit După ce s-au retras din acordul cu Iranul, spre supărarea aliaţilor europeni, Statele Unite iau în calcul repoziţionarea în estul continentului. Un posibil efect - în România. Componentele scutului antirachetă regional, instalate la Deveselu, ar putea fi întărite. Iar acordul dintre România şi Statele Unite privind găzduirea acestor elemente ar putea fi renegociat pentru a permite americanilor să instaleze şi arme de apărare antiaeriană pe rază foarte scurtă. Americanii și-ar dori ca la Deveselu să fie existe și sisteme de apărare antiaeriană. Afirmația a fost făcută de șeful Agenției de apărare antirachetă din cadrul Pentagonului, generalul Samuel Greaves, care a declarat pentru publicația americană InsideDefense că este posibil să fie renegociat acordul dintre SUA și România în privința bazei militare de la Deveselu, Digi24.



2162 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza