Decizia Înaltei Curți - o gură de aer pentru debitorii executați silit prin poprire bancară - Hotnews Mobile
1 € 4,6303 1 USD 3,9308duminică 20 mai 2018
Dosare Juridice - Fiscalitate

Decizia Înaltei Curți - o gură de aer pentru debitorii executați silit prin poprire bancară

de Răzvan Ionescu, Loredana Cristea Vineri, 20 aprilie 2018, 11:10
- a A+
Imagine
Poprirea bancară este una din formele executării silite preponderent întâlnită în practică, apărută ca o adaptare la noua realitate economică în care majoritatea operațiunilor se realizează prin intermediul băncilor. În acest context, instanța supremă a clarificat o problemă juridică des întâlnită în practică, interpretând astfel textele legale din materia efectelor suspendarii popririi bancare. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis prin Decizia nr. 11/ 16 aprilie 2018 un recurs în interesul legii urmare a sesizării Colegiul de conducere al Curţii de Apel Brasov, stabilind cu putere obligatorie faptul ca terțul poprit nu mai are obligația indisponibilizării încasărilor viitoare, ulterior pronunțării suspendării urmaririi silite. 



Astfel, soluția apare ca un reviriment, în contextul în care practica majoritară aplică soluția contrară, deși inițial scopul avut în vedere de legiuitor nu ar fi fost acesta. 

Textul soluției pronunțate de Înalta Curte, după cum rezultă din comunicatul publicat pe site-ul instituției, este următorul:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozitiilor art. 784 alin. (1) teza a doua Cod de procedură civila, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlatură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării."

Din lecturarea minutei, Înalta Curte vine și clarifica o problemă des întâlnită în practică, legată de faptul că deși în practică se obținea suspendarea executarii silite, efectul era unul doar parțial, în sensul în care terțul poprit deși nu mai vira sumele de bani în contul executorului/creditorului, în continuare acesta avea obligația să blocheze respectivele sume de bani la momentul la care intrau în cont. 

Dispozițiile analizate de Înalta Curte de Casație și Justiție ale art. 784 alin. (1) evoca urmatoarele: "Din momentul comunicării adresei de inființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio alta plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate , dacă legea nu prevede altfel."

În acest context, se punea întrebarea care mai este rolul suspendării, dacă debitorul nu beneficia realmente de efectele acesteia, ci în continuare sumele de bani încasate pentru viitor erau indisponibilizate de către terțul poprit. Totodată, nu se avea în vedere faptul că fiind vorba de bunuri viitoare, indisponibilizarea nu putea opera de la momentul comunicării adresei de înființare a popririi, ci această putea opera doar la momentul la care bunul viitor devenea actual prin încasarea banilor în cont.

Din analiza jurisprudenței în materie rezultă că, deși instanțele recunoașteau existența unei îngrădiri asupra dreptului de proprietate a debitorului, totuși nu permiteau acestuia utilizarea sumelor de bani intrate în cont ulterior suspendării: 

"Dincolo de orice dubiu că banca (terțul poprit) are obligația indisponibilizării sumelor de bani intrate în contul debitorului, atât înainte cat și în timpul suspendării executării silite, în limitele acoperirii creanței. Efectele suspendării executării silite în ceea ce privește poprirea se rezumă la menținerea indisponibilizării sumelor existente în cont și a celor care intră, fără însă a se proceda la vreo plată către creditor pana la încetarea suspendării executării.

Suspendarea nu semnifică o desființare a popririi, ci doar o temporizare a plăților, căci daca s-ar proceda altfel poprirea, ca formă de executare silită și-ar pierde esența. Evident, că are loc o îngrădire a dreptului de proprietate a debitorului asupra contului său, însă este o îngrădire temporară și justificată de o dispoziție data în executarea unui titlu de creanță. Tocmai acesta este rolul băncii-terț poprit, de a nu permite accesul debitorului la sumele blocate din conturile sale."

Întrucât motivarea deciziei Înaltei Curți o vom afla la momentul publicării, putem presupune la acest moment faptul că, cel mai probabil, instanța supremă a avut în vedere protejarea intereselor debitorului și pronunțarea unei soluții care să conducă la conferirea de efecte depline instituției suspendării în sensul stopării producerii de efecte a actelor de urmarire silită (respectiv a indisponibilizărilor succesive) și, astfel, eliminarea imposibilității exercitării de către debitor a drepturilor sale de dispoziție asupra sumelor de bani viitoare.
 
Astfel, soluția instanței supremă clarifică o problemă des întâlnită în practică, asigurând accesarea de către debitor a contului bancar pentru sumele viitoare, acestea nemaiputând intra sub incidența indisponibilizării.

Având în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia este obligatorie și va produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial. Așteptăm în acest sens publicarea motivării pentru a vedea mai exact raționamentul și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un articol semnat de Răzvan Ionescu - senior associate și Loredana Cristea - associate


 
4472 de afisari


Creditorul?
Ch-r [utilizator], Vineri, 20 aprilie 2018, 22:33
+1/3
Articolul este doar dpdv al de debitorului... creditorul nu conteaza. Decizia este in trendul zilelor noastre...sa aparam agresorul nu victima. Sa vezi ce frumos o sa fie cand pina se ridica suspendarea debitorul isi incaseaza toti banii si ....iti rade in nas. Astept din partea autorilor si o solutie sa aparam creditorul. Multumesc.
PERFECT
stos [utilizator], Vineri, 20 aprilie 2018, 12:37
0/8
Încet, încet, justiția română se trezește lan îndeplinirea rolului ei ieșind din coșmarul impus de statul polițienesc.
inca 2 comentarii comenteaza