Pensiile noastre nu le va plati Statul, ci aceia care vor munci atunci cand ne vom pensiona! O discutie cu Radu Craciun despre pensii, imbatranirea Romaniei si posibile solutii - Hotnews Mobile
1 € 4,6603 1 USD 0,6447miercuri 26 sep 2018

Pensiile noastre nu le va plati Statul, ci aceia care vor munci atunci cand ne vom pensiona! O discutie cu Radu Craciun despre pensii, imbatranirea Romaniei si posibile solutii

de Dan Popa Miercuri, 14 martie 2018, 17:23
- a A+
Imagine
Lucreaza de peste 10 ani in sistem si ii stie toate maruntaiele. Tine si  un blog pe care il preiau mai toate publicatiile importante. Spune lucruri care uneori plac, alteori nu, dar pe care greu le invalidezi, daca te uiti la cifre. E un tip riguros, foarte respectat in breasla lui si care, ca orice profesionist, nu cere sa fie bagat in seama. Un dialog cu Radu Craciun te ajuta sa intelegi incotro ne indreptam si cum sta treaba cu pensiile. Ca veni vorba, azi Statistica a anuntat ca avem peste 5,2 milioane de pensionari. Nu peste mult timp, unul din trei romani va fi pensionar, iar pensia lui nu va fi platita de Stat, ci de cei care vor fi in campul muncii in momentul pensionarii lui. Adica tot mai putini si cu salarii la minimul pe economie.




Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii, spune Craciun intr-o discutie cu reporterul HotNews.ro

  • Romanii au in genere o aversiune relativ ridicata la risc
Rep: Care e comportamentul de economisire al romanilor. Economiseste generatia tanara de azi diferit de cel al “vechii" generatii tinere?
Radu Craciun: Comportamentul de economisire intr-adevar, variaza odata cu varsta. Cei foarte tineri, trebuie sa spunem, ca din pacate se gandesc la prioritatile imediate, mai degraba consumeriste, si intr-o mai mica masura la nevoile lor viitoare, situatii cand ar urma sa apeleze la economiile facute de-a lungul vietii. Dar Romania nu e o exceptie din acest punct de vedere. In toate tarile tinerii se gandesc la vacante, la masini , poate si la credite pentru casa, dar nu au ca prioritate economisirea. E drept ca nici salariile nu le permit sa faca foarte multe lucruri pentru ca atunci cand intri pentru prima data in campul muncii, intri cu un salariu scazut din care nu poti face foarte mari economii. Si genul acesta de atitudine il vedem in cazul pensiilor facultative; este mult mai greu sa vinzi o pensie facultativa unui tanar de 25 de ani decat unuia de 35 de ani.

Odata cu avansarea in varsta oamenii incep sa devina mai grijulii in legatura cu planificarea financiara, chiar daca nu neaparat mai competenti. Dar cel putin realizeaza ca trebuie sa ai bani albi pentru zile negre. As zice ca e o evolutie in timp, insa romanii au in genere o aversiune relativ ridicata la risc.

  • Oamenii din generatia mea isi dau seama ca de fapt la pensie n-o sa poata trai doar din pensia publica
Rep: De ce?
Radu Craciun: Cred ca asta provine si din faptul ca sunt constienti de lacunele create de sistemul educational in privinta educatiei lor financiare. Si atunci, cand nu esti stapan pe un domeniu preferi sa fii mai degraba precaut...

Pe mine ma frapeaza uitandu-ma la parintii celor de varsta mea faptul ca ei au senzatia ca economiile facute de-a lungul vietii nu trebuie folosite la pensie. Ei cumva se obliga ca la pensie sa traiasca doar din pensia platita de sistemul public si atata tot. Daca incep sa cheltuiasca din economiile facute de-a lungul perioadei active li se pare deja ca ca sunt risipitori. Or, daca te uiti la cultura vestica este exact invers! De-a lungul perioadei active vesticii fac economii pentru ca la pensie sa apuce sa le cheltuiasca. Nu sa le lase mostenire copiilor toti banii...

Diferenta de venituri intre perioada activa si cea de pensionare este atat de mare incat acest soc trebuie preluat, cumva. In Vest, acest soc e preluat de economiile facute de-a lungul vietii active.

Daca ne uitam la Romania, cred ca asistam la o mentalitate in curs de schimbare. Oamenii din generatia mea isi dau seama ca de fapt la pensie n-o sa poata trai doar din pensia publica si vor trebui sa se atinga si de economiile pe care le au. Ceea ce e diferit fata de mentalitatea parintilor nostri.
  • Pensia noastra nu o va plati efectiv Statul, ci o vor plati cei care vor munci atunci cand ne vom pensiona noi!

Rep: De foarte multa vreme citim despre sustenabilitatea sau nesustenabilitatea sistemului public de pensii. Cat de sustenabil e acest sistem si care sunt alternatvele noastre?
Radu Craciun: Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul ca pensiile sunt platite din taxele si impozitele achitate de persoanele aflate in campul muncii in acel moment. Ele nu sunt platite dintr-un fond care exista si care a fost construit de-a lungul timpului, ci din niste bani cheltuiti in secunda doi dupa ce CAS-urile sunt colectate de la populatie Si asta are o importanta enorma pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru ca pensia noastra va depinde de numarul tinerilor care vor fi in tara in acel moment. Cu cat acestia vor fi mai putini, cu atat pensia noastra va fi mai mica. Pentru ca pensia noastra nu o va plati efectiv Statul, ci o vor plati cei care vor munci atunci cand ne vom pensiona noi!

In al doilea rand, un alt motiv de ingrijorare ar trebui sa fie calitatea profesiilor pe care tinerii si angajatii din acel moment le vor avea. Cu alte cuvinte, cat de mare va fi valoarea adaugata, gradul de sofisticare al profesiilor respective, in asa fel incat salariile sa fie suficient de mari si prin urmare si contributiile achitate sa fie suficient de mari ca sa-mi plateasca mie pensia. Si aici, din pacate, iar avem o veste proasta, pe care ati prezentat-o chiar Dvs pe HotNews . In momentul de fata, 50% din tinerii sub 25 de ani muncesc in comertul cu amanuntul si in agricultura- sectoare economice unde salariile sunt la minimul pe economie. Mai mult decat atat, nici cei peste 25 de ani nu arata mai bine, in cazul lor ponderea celor din agricultura si comert cu amanuntul este de 40%. In conditiile in care din pacate, gradul de sofsticare sau valoarea adaugata nu va creste, bugetul asigurarilor sociale va incasa mai putine venituri, iar cheltuielile pe care si le va putea asuma (pensia mea si a altora) vor fi mai scazute.

Paradoxul situatiei este urmatorul: presupunand ca astazi, contributiile sociale cresc pentru toate lumea, ele nu vor avea niciun impact asupra pensiilor noastre viitoare. Si asta pentru ca ele vor mari fondurile necesare pentru plata pensiilor de astazi, in vreme ce pensiile noastre viitoare vor depinde de contributiile platite din acel moment. Care la randul lor vor depinde de numarul de tineri care vor lucra atunci, de profesiile lor samd .

  • Prin urmare nu exista nicio legatura intre cresterea CAS-urilor astazi si o crestere generalizata a pensiilor viitoare

Rep: Ce alternative avem?
Radu Craciun: Solutia exista chiar in momentul de fata. Important e sa nu o stricam. Nu avem nevoie de reinventam noi roata, cata vreme aceste solutii exista de zeci de ani in alta tari, tari care trimit in Romania in vacante o gramada de pensionari care umplu Centrul Vechi. E vorba de coexistenta sistemului public de pensii cu sistemul privat de pensii.

In loc sa depind suta la suta de cat de multi si cat de sofisticati profesional vor fi salariatii de peste 20 de ani, depind intr-o anumita masura si de salariul meu de astazi. Este o abordare pe care si investitorii profesionisti o practica atunci cand spun sa nu-ti pui toate ouale in acelasi cos. Si in cazul economiilor noastre e bine sa le tii cat mai diversificat: si in depozite bancare si in fonduri de pensii , de investitii...Si inclusiv sa fii beneficiar al sistemului public de pensii. Dar sa nu fii dependent de un singur platitor, ca sa spun asa. Si pana la urma, asa a si fost gandit acest sistem: cu piloni complementari, care sa se completeaza reciproc.

Rep: Stiti ca una dintre intrebarile ridicate de cititori este referitoare la “cat de sigur" e sistemul privat de pensii...
Radu Craciun: Da, asemenea intrebari arata ca la noi sistemul de pensii private este mai putin cunoscut. Elementul extrem de important care raspunde tuturor acestor preocupari este legat de faptul ca administratorul financiar nu are nicio legatura cu fondul de pensii. Au existat administratori care au decis sa plece din Romania, dar fondurile au fost preluate de un alt administrator care a continuat sa le administreze. Nu exista nicio legatura prin urmare intre soliditatea financiara a unui administrator si situatia financiara a fondului in sine.

Si as mai adauga un lucru: cine sunt administratorii fondurilor de pensii din Romania? Pai sunt marii administratori pe care ii intalnim in toate tarile respectabile din lumea asta! Asta este in primul rand o garantie a soliditatii lor financiare - firmele mama fiind firme solide- si a unei reputatii foarte bune.

Rep: Ar fi o solutie cresterea varstei de pensionare sau incurajarea natalitatii?
Radu Craciun: Un studiu recent facut de Banca Mondiala al acestui sistem de pensii-"pay as you go" arata ca acest sistem e intr-o mare criza. A spune ca Romania e o exceptie si ca suntem imuni la asemenea tendinte e o naivitate.

Aceasta criza demografica cu care ne confruntam noi e prezenta si in alte tari. Acest sistem nu mai ofera o solutie si, pentru a nu risca sa intre in colaps- trebuie operate o serie de modificari. Si aceste modificari inevitabile, pentru ca economia nu iarta indiferent de declaratiile facute la un moment dat de catre politicieni, aceste schimbari asadar nu sunt o veste buna ppentru viitorii pensionari. Una dintre masurile pe care unele tari fie le-a luat fie intentioneaza sa le ia, este cresterea varstei de pensionare. E adevarat, ea este corelata si cu cresterea sperantei de viata, inclusiv in Romania, impotriva a ceea ce se vehiculeaza in spatiul public. Solutia cea mai de impact si cea mai facila totodata este cresterea varstei de pensionare. Cred ca nici Romania nu va putea evita aceasta masura, cu atat mai mult cu cat varsta la care se pesioneaza romanii este in fapt sub 60 de ani. Suntem mult sub orice tara europeana. Si aceasta este o alta cauza a deficitului masiv al bugetului de pensii.

Cresterea varstei de pensionare si preocuparea ca aceasta varsta de pensionare sa se si respecte. O alta masura pe care anumite tari au luat-o este plafonarea pensiilor publice. Practic asta inseamna ca pensiile publice sa nu mai poata fi crescute, avand in vedere deficitele foarte mari pe care le produc bugetului public.

In Romania, deficitul bugetului de asigurari sociale este echivalent, daca nu chiar mai mare decat intregul buget al tarii. Ceea ce inseamna ca in momentul de fata noi ne indatoram ca sa platim pensii. In alte tari asa ceva este inacceptabil, iar acolo se iau masuri in directia celor mai inainte amintite.

Trebuie sa intelegem cu totii este ca nu operam aici cu speculatii sau cu pareri subiective. Nu, noi avem cifre! Poate ca ar trebui sa facem un calcul ca tara, ca Guvern, ca Parlament, sa vedem ce se va intampla peste 10 sau 20 de ani din punct de vedere al presiunii pe bugetul de asigurari sociale. Si tabloul arata foarte foarte rau. Si nu trebuie sa ma credeti pe cuvant. Oricine poate pune mana pe un creion si sa calculeze ca sa vada acest lucru. Stim ca pana in 2060 o treime din populatia Romaniei va avea peste 65 de ani. O treime din populatia Romaniei! Ganditi-va ca in celelalte doua treimi mai sunt si copii si adolescenti....Ne confruntam cu o situatie extrem de grava. Speranta ca bugetul public este unicul salvator al pensiilor viitoare este o eroare.

Raspandirea acestui sistem al pensiilor speciale va duce la o polarizare extrema a pensionarilor in viitor. Cu cat vei plati mai multi bani pe pensii speciale, cu atat vor ramane mai putin bani pentru plata pensiilor “normale". In conditiile in care populatia imbatraneste rapid, aceasta populatie va fi tot mai polarizata si nu doar prin prisma salariilor, ci si prin prisma pensiilor.

Rep: Cum s-ar putea reforma sistemul?
Radu Craciun: In toate tarile sistemul pensiilor private reprezinta o componenta foarte importanta. Mai mult decat atat, exista o obligativitate, pornind de la constatarea ca oamenii economisesc pentru pensie mult mai putin decat ar trebui . Asta este realitatea! Si atunci Statul vine si spune: nu pot sa te las sa treiesti in mizerie cand vei iesi la pensie sau sa te intorci tot la mine la Stat sa imi ceri o pensie minima. Si atunci decide sa te oblige sa ai aceasta contributie la pensiile private. Elementul de obligativitate exista peste tot in lume, diferenta fiind intre cine plateste: angajatorii sau Statul. In Romania, s-a hotarat prin consens politic, sa plateasca Statul. Obligativitatea, din punctul meu de vedere, este o virtute si nu un viciu. Asta este si explicatia pentru care in foarte multe tari dezvoltate, pensionarii au un nivel decent de viata. Datorita sistemului privat.

Rep: In sistemul Pilonului II, suma totala cuvenita pentru pensia privata poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite?
Radu Craciun: In cazul Pilonului II exista o garantie pe care noi ca administratori suntem obligati sa o dam. Anume aceea ca atunci cand iesi la pensie- indiferent de cum vor performa investitiile- nu poti primi o suma mai mica decat totalul contributiilor, mai putin comisioanele platite in acea perioada. In acest sens noi suntem obligati sa constituim niste provizioane astfel incat in cazul in care va trebui sa facem aceste plati sa avem banii necesari. In plus, exista si un fond de garantare al fondurilor de pensii. Exista deci mai multe elemente de natura a asigura indeplinirea acestor obligativitati. Nu mi-e teama sa spun ca zona de pensii din Romania este cea mai reglementata din zona financiara.

Rep: Spuneati pe blog: “Cred ca interesul crescut pentru Pilonul III mai vine si din alta zona si anume faptul ca spre deosebire de acum 5-7 ani, piata fortei de munca se afla intr-o alta etapa". Puteti detalia putin?
Radu Craciun:
Da. Aici e un fenomen foarte interesant. Eu sunt in acest sistem de acum 10 ani cu o pauza de doi ani. Asa ca am putut sa vad cum a evoluat discutia cu angajatorii. Acum 5-6 ani, o discutie cu un angajator despre pensii private dura 10 secunde. Nu aveai nicio sansa. Era perioada altor beneficii- bonuri de masa, abonamente de sanatate samd. Azi insa, nu te mai poti diferentia prin asa ceva. Azi, daca angajatorul nu iti ofera acele beneficii, poate deveni ceva foarte ciudat. Azi, cand deschid subiectul pensiilor private, am parte de oameni care pun tot mai multe intrebari, cer tot mai multe informatii, isi iau notite...Semn ca bulgarele a inceput sa se rostogoleasca. Sper ca in urmatorii ani pensiile private vor deveni standardul pietei. Si avem deja industrii unde ele sunt standardul pietei- zona de energie, zona bancara...Aceasta e directia spre care ne indreptam si cred ca e o foarte buna directie.

Rep: Ce le raspundeti celor care spun ca nu se pot dispensa pe o perioada atat de mare de banii investiti in fondurile de pensii?
Radu Craciun:   Inseamna ca nu economisiti pentru pensie, daca vreti sa ii accesati mai repede. Este un instrument de auto-disciplinare si eu il prezint ca pe un beneficiu. Stim cu totii ca atunci cand punem bani deoparte, mai ales cand esti mai tanar, intotdeauna se va gasi un moment foarte bun de a-i folosi: a aparut o masina noua si frumoasa, o casa mai mare samd. Banii pusi intr-un fond de pensie esti sigur ca vor ramane acolo pana vei iesi la pensie.

Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem nu este “in ce sa economisesc bani?" ci “de ce economisesc bani?" Pentru ca in functie de motivul pentru care economisiti veti afla si in ce sa economisiti. Pentru ca una e sa economisesc bani ca sa-mi iau o masina, si atunci pun banii in depozite bancare sau fonduri de investitii. Si cu totul altceva e sa economisesc pentru pensie si atunci ma indrept catre un fond de pensii! Eu asa cred ca trebuie privite lucrurile. Nu pui toate ouale in acelasi cos si cred ca unul din cosuri ar trebui sa fie si o pensie privata. Asta e un aspect. Un alt aspect este acela ca in momentul in care contribui la o pensie privata in mod normal ar trebui sa contribui cu sume ne-impozitate (adica inainte de a fi impozitate). La pilonul II se intampla acest lucru, iar la Pilonul III ai o facilitate fiscala pentru o contributie totala de 400 de euro anual de la angajator si 400 de euro-la angajat. Pentru aceste sume, angajatorul are simultan deductibilitate totala la impozit pe profit cat si un avantaj de acordare facila pentru ca suma nu este considerata beneficiu de tip salariu. Pe de alta parte, pentru cei 400 euro anual pe care ii plateste din surse proprii angajatul, are si el un avantaj – faptul ca nu este impozitat cu impozit pe salariu.

Asta inseamna ca in medie pe luna ar trebui sa te limitezi la 150 de lei la angajat si 150 de lei la angajator. Astia sunt bani care nu au fost asadar impozitati .Trebuie sa te astepti ca la un moment dat cand vei iesi la pensie, acea pensie sa fie impozitata, la fel cum se intampla si cu pensiile de la stat. E normal sa fie asa pentru ca banii ori ii impozitezi la intrare si nu ii impozitezi la iesire, fie ii impozitezi la iesire si atunci nu-i mai impozitezi la intrare.

Rep: Recent ati plafonat comisioanele la pilonul III. Cum ati luat aceasta decizie si cum a fost primita in piata?
Radu Craciun: Aceasta decizie am luat-o tocmai pentru a-i stimula pe oameni sa-si mareasca contributiile pe acest pilon. Au fost toate acele discutii si incertitudini legate de Pilonul II si as spune ca incertitudinile acestea pot fi cele mai bine rezolvate prin maximizarea contributiilor la Pilonul III. Poate fi vazut si ca un plan B al veniturilor la pensie. In ideea de a stimula participantii pe care ii avem am decis ca, indiferent de cat de mare va fi contributia, comisionul care se aplica acelei contributii sa nu depaseasca doi lei.

Decizia noastra a fost primita cu mare interes. Avem participanti care au hotarat sa-si mareasca contributia, avem angajatori care s-au dovedit de asemenea foarte interesati. Bine, a contat si faptul ca a fost o noutate in piata, un lucru inovator si cu un plus de transparenta.
6760 de afisari


US
tudor74 [utilizator], Miercuri, 14 martie 2018, 18:16
+11/13
E interesant sistemul de pensii din SUA, acel cont 401K in care tu singurel cu manuta ta depui bani si ii incredintezi spre administrare unor firme. La sfarsit, cat ai depus si ce profit au adus banii tai ii ai sau nu ii ai! Ba mai mult, poti sa iti retragi toti banii din cont si la pensie sa iti faci o mica afacere, un B&B sau o cafenea. Foarte tare !


In Rromanistan platesc cu varf si indesat luna de luna la fondul de pensie sa ii pape jivinile cu 15.000 pensie dupa 20 de ani munciti la stat si cand o veni timpul sa colectez ce am cotizat o sa mi se spune 'n-am'!
banii de pensii si salarii vin din imprumuturi!
mihai23 [utilizator], Miercuri, 14 martie 2018, 18:17
+6/12
Profesionist sau nu ,mi se pare de neinteles faptul ca nu spune realitatea si anume ca nici azi si nici ieri pensiile nu se mai platesc din taxele luate la salariile celor care muncesc acum decat in procent foarte mic,grosul banilor venind din imprumuturile periodice facute de politicieni.Pensionari si salariati traim din imprumuturi periodice.Cand dl. Boc si dl. Basescu au desfiintat pensiile speciale si au micsorat salarii au spus foarte clar ca in perioada respectiva nu ne-ar fi mai imprumutat nimeni si nu s-ar mai fi putut plati nici pensii nici salarii bugetarilor .
inca 20 de comentarii comenteaza