Utopii: democratia, comunismul. Limba romana: "tare complexa". Gogorita: Unirea mica. ​Lucian Boia a fost la Cabinetul de Perspektive pe 25 ianuarie - Hotnews Mobile
1 € 4,6695 1 USD 4,0518vineri 22 iun 2018

Utopii: democratia, comunismul. Limba romana: "tare complexa". Gogorita: Unirea mica. ​Lucian Boia a fost la Cabinetul de Perspektive pe 25 ianuarie

de Eugen Istodor Marţi, 20 februarie 2018, 11:12
- a A+
Imagine
Uite asa se intampla la Cabinetul de Perspektiva de la Fotocabinet. Alegem cate un contemporan necrutator care ne da peste nas. Ca suntem plini de prejudecati.  Maine, ora 19,30, vino s-o vezi pe Constanta Vintila Ghitulescu intr-o asemenea evolutie.  Despre Amor, Divort, delectare si jurisprudenta. Ai mirari dragute? Constanta Vintila Ghitulescu nu te iarta.  A cercetat secoli trecuti si citeste in reflexele societatii de astazi.  Ca doar amorul tot ala este. Iti spun: nu va fi mai prejos de Boia. Pe  Lucian Boia l-am avut invitat pe 25 ianuarie, ati fost LIVE pe Facebook  si audienta ne-a aratat ca de asa dialog mai rar ai avut parte. Vezi astazi o recapitulare Boia si-o invitatie pentru maine. La  Cabinetul de Perspektive de la Fotocabinet. 




Istoricul Lucian Boia ne-a vorbit la Cabinetul de Perspektive despre Centenarul care ar trebui sa aiba mai mult de 100 de ani, despre libertatea & dezbinarile noastre, de-a lungul istoriei, cu bornele ei utopice, comunismul si democratia.   

A marturisit ca istoria se accelereaza, asa de tare, ca nu stim ce se va alege de ziua de maine.

  

Suntem dezorientati. Ne intrebam cine suntem. “Istoria nu se repeta, asa ca, implicit, nu ai ce sa-nveti din istorie”, spune Boia. La FotoCabinetul de pe Lipscani, unde intra doar ce-i ce au parola, am vazut reactii de dezaprobare. Boia e un istoric vanat. Demonteaza mitologii. Cine vrea o perspectiva rationala cand comunismul ne-a dat utopiile nationaliste? “Exista ciclicitatea istoriei”, spunea cineva din public cand Boia a zis ca nimic nu e repetabil in istorie. “Da, dar lasati-ma sa nu fiu de acord, altfel, daca toti istoricii ar sustine acelasi lucru, nu-i asa ca ne-am plictisi?”, a raspuns istoricul. Pai da: vrem adevaruri absolute, modele care se repeta, o traditie, un parcurs inteligibil. 

Uite, de la Boia am aflat o anecdota: “erau unii, la un moment dat, care, nefiind siguri de anumite chestiuni, spuneau asa: 


Teoriile izvorate in Occident, cele bune, dar si cele rele, provin dintr-un avans extraordinar pe care Occidentul l-a capatat la un moment dat in istorie. Mai ales cand Occidentul intra in revolutia industriala, la sfarsitul secolului al XVIII-lea – inceputul secolului al XIX-lea.”, povesteste Lucian Boia.

 

Dar Occidentul nu ar trebui sa-si puna cenusa in cap, adauga istoricul, pentru ca a adus intregii omeniri tehnologia pe care ne bazam cu totii. In plus, desi are o istorie incarcata de orori, a dat lumii ideea de democratie sau teoria statului de drept. Castigurile sunt mult mai mari decat lucrurile reprobabile. 

Democratia & comunismul. Utopiile omului. Sunt scorneli intelectuale.   

“Au functionat fiindca omul are nevoie de utopii.”, spune Boia, cel vanat de detractor pentru ca le-a demontat utopiile si turnurile de fildes unde isi piteau nationalismul. “Da, asa se zice, ca le demontez. Dar e meseria mea de istoric, le demontez, pe de o parte, pentru a le studia, pentru a spune ceva despre ele. Sunt, insa, convins ca nu as putea sa le inlatur, chiar daca as vrea sa le scot din viata noastra. Nici nu cred ca ar fi bine. Omul are nevoie de mituri, de utopii, daca nu, ce ne-am face fara ele? Am trai o viata care, dezgolita de toate idealurile, n-are niciun sens.

 Ce sens are viata noastra?   

Ii infuzam un sens, ca sa supravietuim, sa ne imaginam un tel, chiar daca, in realitate, nu exista. Dar sigur ca meseria de istoric ma face sa cataloghez miturile si utopiile. Numai daca ne gandim la comunism.”

 

Boia e atacat pe internet sau la Academia Romana pentru ca demitizeaza istoria, o lasa dezgolita ca-n basmul cu “Hainele noi ale imparatului”. 

Academicienii sau patriotii extremisti reactioneaza dur 

“Nu eu sunt la Academie, deci ei au o pozitie foarte puternica in viata culturala romaneasca, cel putin institutional”, ne spune. Care-i proportia ca sa ne dezmeticim, sa nu gandim incetosat, doar in mituri cusute cu ata alba? “Eu sunt o fire mai rationalista, dar asta nu inseamna ca nu am si eu credintele si idealurile mele, fiindca fara ele nu ai cum sa traiesti.” 

Boia vobeste despre un fapt: omul, fiinta cu imaginatie, isi creeaza miturile pe care daca le-ar abandona, ar ramane, poate, cu o realitate dezvrajita.   

“Lumea e absurda, da, dar omul a incercat sa o preschimbe intr-o lume inteligibila, cu sens, care sa ne duca undeva, cu dreptate sau fara dreptate. Asta-i conditia umana”. O doamna din public incearca un raspuns: “Cu cat oamenii sunt mai educati, cu atat au mai multe utopii in cap.” Cu atat delireaza mai mult? Boia raspunde: “Da, adevarul e ca marii intelectuali au facut mult bine, dar si mult rau.” Centenarul dupa Boia. Vor fi evocari, spectacole, cantece. “Diverse institutii s-au luat la intrecere, pentru ca li s-a reprosat ca nu fac nimic pentru Centenar. Au zis: . E multa artificialitate in ceea ce se petrece, multa ipocrizie, fara sa generalizez, pentru ca, pana la urma, Centenarul este legitim, dar depinde cum vrei sa te manifesti cu ocazia asta”, crede istoricul. 

Daca Ministerul Culturii s-ar gandi sa-i dea Centenarul pe mana lui Boia, sa-l lase sa-l organizeze, cum ar face-o? 

“Eu nu sunt bun de asa ceva. Cred foarte mult in libertate, iar, daca-i vorba de istorie, cred in libertatea istoricului. Cred ca nu exista o singura istorie, exista multe, sigur, intre limitele bunului-simt si ale profesionalismului. Dar chiar intre limitele astea, nu exista o singura abordare. N-as putea sa-l organizez pentru ca ar trebui sa pun laolalta foarte multe abordari, nu ar fi o singura versiune solemna, oficiala. As sustine o diversitate de interpretari care, recunosc, nu stiu cat e de potrivita pentru o comemorare. O comemorare e in linii mai simple, are o doza de mitologie, in chip inevitabil. E bine sa fie si asa, dar nu e pe profilul meu treaba asta.” 

Natiunea e o creatie politica. 

“Noi inca avem ideea ca natiunea e o creatie biologica, de sange. Se spune asta despre regii Romaniei, ca n-au fost romani. Apartii unei natiuni nu prin sange, ci prin faptul ca esti integrat in natiunea respectiva. Regii Romaniei, uitati-va la Regele Mihai, de pilda, nu numai ca nu era de alta natie, cum poate e in mintea unora, dar a fost mai roman decat oricare dintre romani, pentru ca asta a fost educatia pe care a primit-o de cand s-a nascut. Nu cred ca a primit cineva o educatie mai romanesca decat au primit acesti descendenti de regi”, ne invata Boia. 

Totusi, cat de mult conteaza natiunea? 

Uniunea Europeana nu a reusit sa ia locul natiunilor. Natiunea a fost o credinta – poate mai mult decat ar fi de dorit – pe cand Europa e o birocratie. “Sigur, si Europa este o credinta, dar doazajul e foarte diferit intre natiune si constructia europeana. Cu atat mai mult, apar bucati de natiuni care vor sa se desprinda, vezi Catalonia, Scotia, Corsica. Isi au si ei justificarile lor, nu sustin dar nici nu combat o asemenea evolutie. Mai ales ca nu serveste la nimic sa spui ca nu-ti place, daca se va petrece, se va petrece.” Istoria, cultura, originea, tot ceea ce formeaza o natiune, sunt inca prezente in mintea omului. 

“Nu stim ce se va intampla maine”. E viziunea lui Boia, care a cautat in istorie. 

“Daca nu stim ce se va intampla maine, cum putem sa prevedem ce se va intampla peste 50 – 100 de ani?” Exemplele sunt Brexit sau Donald Trump, care, inainte de referendumul din Marea Britanie si alegerile in S.U.A, pareau o pacaleala. Insa realitatea a fost alta. 

Boia povesteste despre jurnalistii care pun istoricilor o intrebare grandioasa & absurda in anul Centenarului: “Cum va arata Romania peste un secol?”.   

Raspunsul lui Boia te scoate din coconul tau nationalist: “Poate ca Romania nici nu va mai exista peste 100 de ani, de unde sa stim? Dar sa nu se supere nimeni. La fel, nici Ungaria poate ca nu va mai exista. Sa vedem, poate ca Uniunea Europeana se va grupa intr-un sistem federal, cum avem in America. E complicat, pentru ca aici, in Europa, traditiile sunt mult mai diferite, limbile, culturile, parcursul istoric. Dar nu stim. Mai ales ca istoria isi accelereaza cursul, merge din ce in ce mai repede, poate sa treaca ca un tavalug si peste Europa si peste orice.”, ne spune. Romania, melting pot. Desi tinem la abstracta noastra “fiinta nationala”, cantam “Noi suntem romani”, aici, in Romania, parca s-au strans toate neamurile pamantului. Suntem toleranti? “Suntem semi-toleranti. Cuvantul are o nuanta de condescenta. Esti cu un strain, pe care l-ai primit in casa ta, il ingrijesti, poate il si admonestezi, dar e pe o pozitie inferioara fata de tine. Trebuie sa fim atenti la cuvinte.” 

Nici limba noastra nu-i tocmai pura, asa a gasit-o Boia.   

“E cea mai putin romanica dintre limbile romanice.

 

Are multe influente din afara. Daca iei un dictionar etimologic al limbii franceze sau italiene, din cand in cand iti mai apare cate-un cuvant de origine germanica. Sunt putine. Dar la noi e plin de cuvinte de origine slava, greaca, turca, chiar maghiara. De pilda, nu sunt multe cuvinte unguresti, dar atatea cate sunt, unele dintre ele par adesea esentiale. De exemplu, provine din maghiara. Limba romana e o limba foarte amestecata, poate ca-i cea mai amestecata dintre limbile romanice, ceea ce e foarte interesant, nu-i de rau, oglindeste mai multe popoare, ramanand, insa, o limba romanica. Eu trebuie sa fiu foarte atent cand vorbesc, sunt unii care pur si simplu ma vaneaza si maine o sa apara o stire care va spune .” 

Boia povesteste o anecdota: cineva a sustinut ca istoricul ar fi spus ca n-a existat nicio Adunare Nationala la Alba Iulia in 1918. 

Mai mult, se oferise sa-i trimita poze care sa demonstreze contrariul. Romania Mare, dupa 1918. Sa ne uitam la ea pe harta.

    

Sa-i analizam un pic demografia. “Statul national unitar e deja proclamat. Totusi, mozaicul nationalitatilor este impresionant. Sigur, romanii sunt majoritari. Potrivit recensamantului din 1930, cam 71 – 72 % sunt romani, ceilalti reprezinta 28 %. E o mare varietate. In Transilvania sunt unguri, germani. In Bucovina, germani, ucrainieni, evrei. In Basarabia, rusi, ucrainieni, evrei, s.a.m.d. In Dobrogea, iarasi, un intreg mozaic oriental. 

Varietatea si diversitatea creeaza si o frustrare. 

Am creat Romania mare, un stat national, unitar, care, de fapt, e mai putin national decat ne-am fi dorit sa fie. Cu atat mai mult cu cat unii minoritari sunt mai prezenti decat romanii in mediul citadin, in diverse afaceri industriale, bancare. Vezi orasele din Transilvania, pana la al Doilea Razboi Mondial, romanii sunt minoritari.”, clarifica Boia. In Europa balcanica si centrala exista amestecul extraordinar de nationalitati, spre deosebire de Occident, unde barierele sunt trasate destul de clar si sigur, chiar in Elvetia, care este un stat multietnic, regiunile sunt foarte bine definite, de limba germana, franceza, sau italiana. 

Dezbinarea romanilor.   

Sunt romanii care au plecat in patru vanturi dupa o viata mai bun, cezurile care s-au creat intre categorii, oameni manipulabili, oameni de-o anumita instructie, care-i dezavueaza pe bugetari, oameni de afaceri – toate duc la segregatii, intr-un ambient al dezbinarii. Fiecare isi gaseste o tribuna individualista. “Dezbinarea nu este, insa, pe criterii entice in Romania. Nu exista romanii transilvaneni sau moldoveni care sa spuna ca se detaseaza de Bucuresti. Pentru ca lucrul asta s-a intamplat. La sfarsitul Primului Razboi Mondial, imperiile multinationale au cazut, Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman, si, pe ruinele lor, s-au lansat statele nationale. Dar ma intreb daca, in afara de Romania, vreunul dintre statele astea a rezistat? Sa ne gandim, de pilda, la Cehoslovacia. Romania a rezistat bine din punctul asta de vedere, dar la noi exista fisuri de ordin social, cultural, dar si o dezvoltare inegala care risca, la un moment dat, sa puna problem unitatii nationale romanesti. Cu o Moldova care ramane tot mai in urma, cu o situatie care incepe sa ma ingrijoreze, cu o Transilvanie care e mai aproape de Europa Centrala, unde se profita de noile tehnologii.” 

“Istoria nu se repeta”. 

Unii zic ca-i o vorba inteligenta, Boia nu crede la fel. Se pot repeta unele elemente, fiindca oamenii sunt oameni, in orice epoca, insa contextul nu se repeta. “Oamenii nici nu invata nimic de la istorie, e punctul meu de vedere. Dar nici nu prea au cum sa invete, deoarece istoria la care ne raportam noi nu e nici macar istoria adevarata, e o reflectare a istoriei adevarate, istoria pe care o construim noi. Si aici e o problema. Se foloseste un cuvant: , care inseamna doua lucruri, nu total, dar destul de diferite. Exista o Istorie cu I mare si istorii – care sunt multe – cu i mic. Istoria cu I mare e istoria care a fost, dar nu mai e, e adevarata, dar s-a terminat de mult. Istoriile cu i mic sunt raportarile noastre la istorie, noi construim si reconstruim o istorie care nu mai exista, cel putin profesionistii, in incercarea de a fi cat mai aproape de realitate, dar n-o sa ne suprapunem niciodata pe realitatea vie a istoriei care a fost. Plus ca istoria cu i mic nu inseamna trecutul, ci privirea noastra asupra trecutului. 

Nu o singura privire, ci privirile noastre asupra trecutului. 

Daca venim cu o singura interpretare, a noastra, o sa spunem ca invatam ceva din istorie, dar, de fapt, invatam dintr-o constructie pe care noi am facut-o. Ne invartim in cerc, pana la urma”, spune Lucian Boia.

 

Daca istoria s-ar repeta, am avea ce sa invatam din istorie, crede Boia, insa daca vrem sa invatam dintr-o istorie care nu se repeta, mai curand gresim cu tesatura noastra de concluzii. “Ce sa mai invat? Sa-nvat de la Stefan cel Mare cum se fac astazi autostrazi?” Cand privesti superficial, lucrurile par sa se repete. Istoricii asociau recent invazia islamica in Europa cu caderea Imperiului Roman. “E o legatura abuziva, adica romanii astia nu aveau, de exemplu, internet, traiau in alta lume, cum sa compare prabusirea Imperiului Roman cu ceea ce se va intampla sau nu se va intampla cu Europa? N-are nicio legatura.” 

Dezorientarea noastra. 

“Lumea e din ce in ce mai dezorientata.

 

Se intampla accelerarea aceasta a istoriei, cred ca intram intr-un alt regim al civilizatiei. Cred ca lumea de maine, dar un destul de apropiat, sa zicem peste 20 – 30 de ani, s-ar putea sa fie foarte diferita de lumea de azi. Se vor schimba foarte multe, dar nu stiu ce si cum, v-am zis ca nu stiu nimic despre viitor. Dar ceea ce stiu, sau cred ca stiu, sau mi se pare ca stiu e ca schimbarile sunt si vor fi radicale. Tehnologiile, telefoanele mobile, de pilda, au schimbat inclusiv viata cotidiana a oamenilor, le-au schimbat mentalitatea.”


MAINE, Miercuri, 21 februarie se reuneste  CABINETUL DE PERSPEKTIVE la FOTOCABINET . Vino si tu la ora 19,30, pe Lipscani 41. Trimite email la eugen.istodor@hotnews.ro. 

Imagine



Intra intr-un univers cum altul nu este in Bucuresti.

Imagine
3012 afisari


Daca citezi selectiv poti demonstra
troncota [utilizator], Marţi, 20 februarie 2018, 13:21
+16/22
orice despre oricine. Iata un pasaj mai relevant pentru munca acestui istoric:

"Exista o Istorie cu I mare si istorii – care sunt multe – cu i mic. Istoria cu I mare e istoria care a fost, dar nu mai e, e adevarata, dar s-a terminat de mult. Istoriile cu i mic sunt raportarile noastre la istorie, noi construim si reconstruim o istorie care nu mai exista, cel putin profesionistii, in incercarea de a fi cat mai aproape de realitate, dar n-o sa ne suprapunem niciodata pe realitatea vie a istoriei care a fost. Plus ca istoria cu i mic nu inseamna trecutul, ci privirea noastra asupra trecutului."
Transilvania "mai aproape de" Europa Centrala ??
Habermas [utilizator], Marţi, 20 februarie 2018, 16:06
+13/13
Transilvania ESTE Europa Centrala!

La fel Moldova, oricat ar tipa unii. Toata, inclusiv R. Moldova. Nu conteaza ca a fost ocupa de Rusia (si inca este, cumva). Si polonia a fost ocupata de Rusia, chiar asimilata. Tot Europa Centrala este.
Si, in ciuda a tot si toate, si Sudul Romaniei tot Europa Centrala este, pentru simplul mtiv ca este parte din Limba si Spatiul Romanesc, care nu are cum sa fie estic si nici sudic (Europa sudica este Europa Mediteraneana; la noi in Romania nu exista parte Mediteraneana).

Romania este Central Europeana. Nu conteaza ca Limba Romana este o limba Romanica in esenta. Si Alsacia (Franta), Valonia (Belgia Francofona), Elvetia Francofona, Elvetia Romanscha si Luxemburg (inclusiv Francofon) si Quebec vorbesc o limba Romanica si nu sunt Europa de Sud.

Romania este Europa Centrala. Europa de Sud incepe undeva la sud de Dunare, de la Muntii Balcani (de fapt Haemus pe numele vechi) spre sud. Europa de est incepe undeva dupa Nistru.

Ma rog, ca sudistii nostri mai turciti vor sa ne traga spre Sud-Est, Dubai si Banghalore nu fac din Romania o tara Sud-Estica. Bucurestiul este SE Romaniei, si le place sa tot traga pe SE si tot SE peste tot. Nu. Nu-i pe-a lor.
inca 57 de comentarii comenteaza