Despre faima si prostie. Cronica experimentelor lui Bacon - Hotnews Mobile
1 € 4,6658 1 USD 4,0341vineri 19 oct 2018

Despre faima si prostie. Cronica experimentelor lui Bacon

de Eugen Istodor Marţi, 30 ianuarie 2018, 15:49
- a A+
Imagine
Experimentez? Lumea incepe cu mine. E deajuns un mar ca sa descopar anii rai. Si un tipat pentru a vedea cum stau cu spiritul. Astea-s aflate de la Francis Bacon.  Acest Bacon avea sanatatea subreda. Avea timp sa-si vada lungul nasului. Sa exploreze lumea din jurul lui. Fiind din neam mare, s-a luat si in serios. A ajuns Prim ministru. A intrat in puscarie si, in final, a murit prosteste. Falit si facand experimentul inghetului. Daca dai bani in stanga si dreapta, nu-i asa ca ramai falit? Da. Ingheata carnea? Da, si Francis a-nghetat. Am experimentat lectura unei carti din 1626 si am descifrat-o mai bine cu Dana Jalobeanu, coordonatoarea proiectului Francis Bacon - Sylva Sylvarum sau O istorie naturală în zece centurii, Editura Humanitas. 



Prejudecata 1: o carte veche nu ne vinde nimic 
Cauta mai bine: “Sylva" e un proiect de marketing  


Reporter: Ce ne vinde cartea asta din 1626? 
Dana Jalobeanu: O putem vedea ca pe un proiect de marketing. Bacon vroia sa vândă un nou produs pe care l-am putea numi "noua stiinta moderna." Un vis mai vechi, la care lucra de multă vreme. Doar că acum se apropia de sfarsitul vietii și-si spunea: cum sa spun si altora ideea asta a mea? Cum să-i conving să se apuce și ei de investigarea experimentală a naturii? 




Prejudecata 2: Apa sărată, filtrată prin nisip, lasă sarea în urmă și ramane buna de baut 
Cauta mai bine: Investigheaza natura. Vezi! E asa?  




Imagine


Reporter: Asta a facut si Bacon, sapand o groapa la malul mării 
Dana Jalobeanu: Teoria provine de la Aristotel. Aristotel considera ca Pamantul e cel mai greu dintre toate, mai greu decât apa. De asta apa sărată, filtrată prin nisip, lasă sarea în urmă și se ridică curată la suprafață. Bacon ne propune să vedem dacă se întâmplă acest lucru, făcând experimente. Și ne arată că experimentarea este un proces complicat, în care descoperim că lucrurile nu stau tocmai așa cum ne învață filosofii. Înainte de el, știința era o întreprindere mai curând teoretică, în care explicațiile se contruiau pornind de la universalii. De la metafizică. Bacon pornește invers, de la investigarea naturii. Și ne învață cât de fascinantă și de complexă este această investigație. 

Prejudecata 3: Cunoasterea incepe cu Opinia 
Cauta mai bine: Cunoasterea este un drum al descoperirii  

Reporter: Cunoasterea incepe cu Opinia? 
Dana Jalobeanu: Cunoasterea nu este Opinie, nu incepe cu Opinia. Cunoasterea este un drum al descoperirii ; un traseu în care eul trebuie să iasă din ecuatie. Dacă nu, ceea ce găsești va fi o replică a lucrurilor din mintea ta. Bacon ne atrage atenția cât de multe preluăm sub imperiul emoțiilor ; sau pentru a fi "ca ceilalți". Sau pentru că "ne place". Filosoful trebuie să fie în mod special atenția la ce-i place ; lucrurile care ne plac sunt cele mai suspecte. Au toate șansele să fie neadevărate și, în plus, ne întunecă judecata.

Imagine
  

Ce-ar fi de facut? O medicina a mintii, in care trebuie sa fim foarte atenti la idoli. Un proces care începe cu aruncarea la gunoi a multora dintre ideile noastre favorite. Și care continuă cu un proces în care investigăm Natura : în care pune întrebări, în loc să oferim răspunsuri. 

Prejudecata 4: Prejudecățile sunt bune 
Cauta mai bine: Prejudecățile nu ne fac viața mai simplă, mai lungă, mai ușor de dus 

Reporter: Lenea intelectuala? 

Dana Jalobeanu: Ne oprim prea repede din căutare. Și renunțăm prea ușor la speranțele noastre. Cauza, ne spune Bacon, e pur și simplu lenea. Lenea ne oprește din căutările noastre. Dacă nu ne-am opri atât de ușor, am avea șanse să progresăm. Chiar să aflăm adevărul. Dar prejudecățile și lenea ne opresc din căutare. În plus, Bacon e dintre acei (mulți) filosofi care ne spun că principala noastră datorie este să cunoaștem natura. Începând de la noi înșine, și continuând cu restul. Iar a doua datorie este cea față de semenii noștri, cărora avem datoria să le facem viața mai ușoară. De asta, pe Bacon îl interesau lucruri precum medicina, metalurgia, economia, reformarea agriculturii, pedagogia. Lucrurile care ne fac viața mai simplă, mai lungă, mai ușor de dus. 

Prejudecata 5: Sunt bune colonialismul, stăpânirea naturii, industrializarea 
Cauta mai bine: omul poate modifica natura doar dacă o ascultă și o înțelege  

Reporter: Cunoasterea este putere, avem putere asupra Naturii 

Dana Jalobeanu: Secolul XX i-a atribuit lui Bacon o ideologie care-i era cu totul străină: colonialismul, stăpânirea naturii, industrializarea. Nimic mai fals. Bacon era mai curând un ecologist. Pentru el, omul poate modifica natura doar dacă o ascultă și o înțelege. Natura si omul se sprijină unul pe altul. Noi nu trebuie doar sa progresam, ci sa ajutăm Natura : să o direcționăm, să o determinăm să producă noi forme de viață. Cam asta este, în viziunea lui Bacon, "magia naturală" (iar Sylva Sylvarum, ne spune el, e o astfel de magie naturală). 

Prejudecata 6: Sunt buni idolii 
Cauta mai bine: Trebuie sa functionam in comun. Verificandu-ne intre noi cand preferam idolii  


Reporter: Bacon ne trage de maneca, suntem intr-o fundatura in ceea ce priveste cunoasterea 

Dana Jalobeanu: Ne vorbeste, de exemplu, despre cum sa functionam in comun, in actul cercetarii. Impartindu-ne rolurile. Verificandu-ne intre noi, pentru a nu cadea în stăpânirea idolilor minții, pentru a nu ceda în fața prejudecăților. Obiectivarea produsului imaginatiei lor. 

Prejudecata 7: sa credem in Sistem 
Cauta mai bine: Fragmentarul ne trezește curiozitatea
 

Reporter: Bacon ar trebui sa ne vindece de sistematicitate 

Dana Jalobeanu: Cu cat sunt mai fragmentare lucrurile, cu atat se pot transmite mai usor imaginatiei celorlalti. Multe dintre scrierile lui Bacon sunt compuse din aforisme. Sylva e și ea o carte construită din fragmente.

   
Imagine
  

Bacon le numește "experimente", doar că sunt mult mai mult decât atât. Ideea lui părea să fie că pornind de la astfel de fragmente îți pot veni idei. Fragmentarul, credea el, ne trezește curiozitatea; filosofia sistematică o omoară. 

Reporter: Plicticoasa Filosofia? 

Dana Jalobeanu: Nu filosofia propusă de Bacon. Niciuna din cărțile lui nu e plicticoasă. Uite, de pildă, Noua Atlantida este un fel de roman al căutării și descoperirii. Sylva se poate citi și ea ca un fel de poveste aplicată : ceva care te trimite să cauți, să investighezi, să refaci experimentele lui Bacon, măcar pentru ca să vezi "ce iese". Și totuși, e filosofie : e o întreagă poveste despre cum, căutând, ajungi la Celălalt. Și despre cum putem investiga împreună. Filosofilor din secolul al XIX-lea nu le plăcea Bacon. Dar cred că e timpul ca noi să-l redescoperim.  

Prejudecata 8: Suntem departe de 1626 
Cauta mai bine: Nu ne-am întors, ci n-am plecat de acolo  

Reporter: Ne-am intors la 1626 acceptam prejudecatile, lenea, idolii ? 

Dana Jalobeanu: Nu ne-am întors, ci n-am plecat de acolo. Cel puțin unii dintre noi. Lenea, prejudecatile sunt tot acolo. Filosofii tot încearcă să ne traga de maneca, dar e cam degeaba. Unde au avut ceva mai mult succes, a fost în rândurile savanților. Dacă ni-l imaginăm pe Bacon vorbind științei moderne, poate că cel mai important lucru pe care ni-l spune este: nu eliminați alternativele. Ce s-a întâmplat în ultimele 300 de ani, în filosofie sau știință se poate citi și ca un proces de selecție și eliminare a ipotezelor alternative. Asta a dus de multe ori la succes. Însă, pe parcurs, s-au pierdut și întrebări interesante; întrebări la care, poate, mai merită să reflectăm. Pentru filosofie, o astfel de alternativă este ieșirea din obsesia sistemului. Poate și din cea care ne spune că filosofia e altceva, separat de viață, de literatură, de preocupările zilei. Bacon ne spune că filosofia este, în primul rând, despre cunoaștere ; dar și că viața este, în aceeași măsură, tot despre cunoaștere. Și că una o ajută pe cealaltă. Nu e complicat. Trebuie pur și simplu să înțelegem că a face față propriei noastre vieți nu se poate face fără un imens efort de imaginație și anduranță. Că trebuie să învățăm să ne adaptăm și să răspundem provocărilor, întâmplărilor, nenorocirilor.

Imagine
  

Nu există rețete, și nici algoritmi pentru a face față vieții. Filosofia, însă, ne oferă un antrenament formator, întăritor. Poate că lecția lui Bacon este următoarea : nu se pot da rețete, teoriile nu funcționează. Avem nevoie de imaginație, creativitate, efort. Pe drumul cunoașterii, dar și ca să putem funcționa în momentele dificile ale vieții. Poate cel mai spectaculos lucru în filosofia lui Bacon e cum ne pregateste pentru neasteptat. 

Prejudecata 9: Suntem in 2018, la capatul aventurii cunoasterii 
Cauta mai bine: Nu există un capăt  

Reporter:  Suntem la capatul aventurii? 
Dana Jalobeanu: Nu există un capăt – cel puțin nu pentru umanitate ca specie. Sau, cel puțin, nu până când nu ajungem să ne autodistrugem. Reporter: Toata lumea stie totul.



Dana Jalobeanu: Nu-i adevarat. Lumea nu stie mai mult decat secolul lui Platon sau al lui Bacon. Nici luată ca întreg, nici "pe regiuni". Cât despre noi, noi sperăm, doar, că, poate, cineva știe. Avem încredere în experți, în computere, în google…. Sunt formele clasice de idolatrie despre care ne vorbește Bacon. De fapt, suntem neștiutori și cam lipsiți de apărare. Tocmai de asta avem neovie de filosofie. 

Prejudecata 10: Sunt buni vracii caucerii, trainarii, liderii idolii 
Cauta mai bine: Faima este motorul inepuizabil al manipulării  

Reporter: E lumea vracilor, caucerilor, trainarilor, liderilor, idolilor, pseudo-orice.  

Dana Jalobeanu: O altă formă a ignoranței. Citiți experimentul 1000 din Sylva. E despre puterea fascinației pe care faima o exercită asupra imaginației noastre. Faima, ne spune Bacon, este motorul inepuizabil al manipulării. Chiar și fără mass-media. Cu mijloacele de azi nu am făcut decât să-I creștem puterea.

Imagine
  

Reporter: A avut Bacon și momente de prostie? 

Dana Jalobeanu: Poate atunci când a acceptat sa fie prim-ministru intr-un guvern in care nu avea ce cauta. A fost țap ispășitor într-un răsunător proces (de corupție). A ajuns la închisoare și în exil, a murit sărac și părăsit de prieteni și discipoli. La moartea lui n-a vrut nimeni să-i fie executor testamentar. Așa s-au și pierdut unele dintre manuscrisele lui. Altele au fost furate  și redescoperite abia în secolul XX.
3746 de afisari


Niciun comentariu
comenteaza